Cei care ar trebui să respecte cerințele înalte de calitate ale etichetei produsului alimentar – Producătorii și cei care trebuie să citească și să-și facă propriile alegeri – Consumatorii.

Interesele celor doi se întâlnesc la raft și îi leagă sau despart o foaie de hârtie – Eticheta.

Despre etichetă vorbesc mai mult nutriționiștii, pentru consumatori este oare un subiect interesant? Pe alocuri da și pe alocuri nu – depinde de om și de situație. Mai este și un alt aspect important: oamenii pot citi și mai puțin înțelege. Să facem claritate!

5 recomandări cum ar trebui să fie o etichetă:

  1. Curată și clară

Ingredientele, cele din care este fabricat produsul vor fi pe înțelesul tuturor: făină, ou, brânză, vanilie etc. Cuvintele și îmbinările nepământești nu au nici pe-aproape componenta naturală. De ce ar avea nevoie atunci corpul de ele?

  1. Care e componentul de bază al produsului?

Primul de pe listă! Tu decizi dacă e zahărul, făina rafinată sau amidonul.

Ai grijă ce stă la baza produsului, asta mănânci – asta ești.

  1. Termenul de valabilitate
  2. Cu cât este mai prelungit termenul de valabilitate comparativ cu varianta gătită, cu atât ar trebui să avem dubii privind „curățenia” ingredientelor.

La baza stabilirii termenului de valabilitate stă efectuarea unor analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale, precum și niște standarde naționale și internaționale. Testează și fă-ți propriile concluzii: comparativ cu un produs obținut în condiții casnice, termenul este relevant?

De exemplu, personal evit brânza cu termen de 30 zile când știu că cea de casă se păstrează maxim 4-5 zile.

  1. Ferește-te de ele!

De etichetele pe care lipsesc ingredientele și tu le simți. Păstrează-ți  limba ”curată” pentru a identifica intrușii: zahărul, sarea și făina rafinată, grăsimile vegetale sau trans (modificate genetic), aditivii alimentari și conservanții, aromele artificiale, coloranții sintetici, drojdiile, stabilizatorii și alte ingrediente la citirea cărora limba se încâlcește.

  1. Nu crede frazelor deșarte și lipsite de logică!

Pe butelii de apă îndulcită nu e relevant să se scrie ”fără ulei de palmier”, iar pe cașcaval nu se va regăsi niciodată ”fără gluten”. La mijloc poate fi distragerea atenției de la alte elemente periculoase sau dorința de a vinde acest produs pentru ceea ce nu poate prin definiție conține.

Cel mai sănătos aliment este acel gătit din ingrediente simple, sezoniere, naturale. Deci, te încurajez gătitul chiar dacă trăim în vremuri ambulante – se poate!

Și încă ceva: păstrează-ți papilele gustative curate și bucură-te de mâncare!

Evită:

  • Monoglutamatul de sodiu – E621 – un potențator de gust artificial, pe larg folosit în industria alimentară pentru  gustul de bun și savoare. Adăugat în mâncarea de tip fast-food, mezeluri, supe și tot felul de mâncare gătită rapid –crează dependență și distruge pe toate planurile sănătatea.
  • Caragenan – E 407 – folosit pe post de emulsificator, stabilizator și agent de îngroșare. O adevărată chimie, un inflamator ce favorizează apariția ulcerului, diabetului și câtorva tipuri de cancer. Își găsește loc pe eticheta înghețatei, mezelurilor, brânzicilor și jeleurilor pentru copii.
  • Carmin – E 120 – un colorant roșu strălucitor, obținut dintr-o insectă uscată și zdrobită ce este folosită cu un singur scop: a da culoarea de roșu, roz, violet atât de căutată de copii. Pe eticheta iaurturilor cu arome de fructe, gemurilor, zefirului roz, prăjiturilor, sorbetului și bomboanelor – face ravagii.
  • alte ingrediente la citirea cărora limba ușor o încâlcești.

Cel mai sănătos aliment este acel gătit din ingrediente naturale și sezoniere.

Te încurajez să le cauți cât mai simple și să le gătești în bucătăria ta. Te cred că trăiești în timpuri ambulante, crede-mă și tu la rându-ți că se poate!

Bucură-te de mâncare!