A fost un student bun, un DJ bun, pe timpul tinereţii studioase, un viceministru bun, de Externe, printre primii promotori ai integrării europene, încă de pe timpul guvernului „Greceanîi”. Recunoscut pentru spiritul său critic, iese în evidenţă prin poziţia proprie pe care are curajul s-o expună în public, din „vârful turnului” unui for civic pe care l-a construit împreună cu părtaşii săi de idei.

După evenimentele care au dominat 2016, devine clară o schimbare radicală a terenului politic, regulile de joc se schimbă şi nimeni nu explică nimic. Am ajuns ca nicio lege să nu aibă valoare, nici măcar Constituţia, care s-ar părea că nu lasă loc de interpretări. Uite că lasă.

>>> Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile prezidenţiale şi discreditarea opoziţiei, slăbirea poziţiilor instituțiilor de presă în Republica Moldova, din diferite considerente – acestea sunt cele mai importante evenimente ale anului 2016 care au determinat cum vor evolua lucrurile în 2017 şi în 2018.

>>> Noi toţi participăm ca nişte actori pasivi
într-un un spectacol ce ţine de apărarea unor interese economice şi, respectiv, politice. Nu ale noastre, cu siguranţă. Astfel de paşi iresponsabili dăunează real vieţii noastre, iar această „nuntă” nu are cum să se termine cu bine pentru muritorii de rând. Atunci când şeful statului se alege timp de doi ani în loc de două luni, când CC spune cum vede ea lucrurile, dar nu cum înţeleg toţi, atunci când preşedintele este ales de majoritate, iar politicienii cu zero susţinere din partea poporului, dar aflaţi la guvernare spun că preşedintele nu are drepturi…

>>> Primesc des invitaţii de a mă expune. Îmi expun punctul de vedere, indiferent dacă apar în ziare sau la TV, iar acesta este critic de foarte mulţi ani, nu doar în 2016. Cine poate şi are ce spune trebuie s-o facă. Cei care vor şi pot să influenţeze lucrurile trebuie să o facă, chiar dacă le ia timp şi nervi. Această activitate a mea nu are niciun fel de substrat financiar, este doar o poziţie civică a unui om căruia îi pasă de ceea ce se întâmplă. Îmi place cum stau lucrurile privind poziţia civică în Germania, unde în faţa magazinului pot începe dezbaterile problemelor, iar de acolo până la demiterea unui funcționar nu e cale lungă.

>>> Institutul pentru Probleme de Securitate este un for civic bazat pe oameni care au deja resurse proprii financiare, care nu solicită finanţări peste hotare. Suntem un grup de cinci persoane și, o dată la patru luni, alegem un subiect relevant pe care încercăm să-l dezvoltăm în spaţiul public. Una dintre activităţile noastre recente a fost lansarea cărţii „Psihologia investigaţiei jurnalistice”, primul manual de acest profil din R. Moldova, scris de câţiva specialişti, elaborat şi editat din resurse proprii. Invităm sistematic specialişti din toată lumea în domeniul securităţii strategice. Se identifică subiectul, se calculează bugetul, suma se împarte la cinci şi proiectul este realizat. Cam aşa, simplist vorbind, funcţionează institutul nostru.

>>> În Moldova, de foarte mulţi ani, politica este expresia intereselor economice ale unor oameni concreţi. Forma în care interesele lor economice sunt protejate şi garantate de către politicieni, deputaţi sau de alţi funcţionari este ceea ce astăzi numim procese politice. În realitate, la baza acestor acţiuni nu este niciun fel de interes naţional sau de alt gen. Domeniile în care nu există interese economice, pur şi simplu, nu se mişcă. E destul să ne uităm la imaginea satelor noastre ca să avem confirmarea – oamenii au plecat şi pe nimeni asta nu interesează. Nu spun că e rău sau e tragic – acesta este un fapt obiectiv.

>> Nu-mi cunosc neprietenii. Sunt oameni care, posibil, nu sunt de acord cu poziţia pe care eu o promovez. Nu mă ciocnesc cu ei în viaţa de zi cu zi. Poate, teoretic vorbind, sunt o persoană publică ce le este antipatică doar pentru că poziţiile noastre nu coincid.

274a5760_fmtFişier

Directorul Institutului pentru Probleme de Securitate

Data și locul naşterii: 22 iulie 1976, Chişinău

Studii: Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova

 

 

 

 

 

 

Text: Marcel Toma

Foto: Andrian Irimca