Mi-a fost dor de Călin. Mai curând de starea asta fantastică pe care ți-o livrează un taifas cu el. Chiar și fără Mohito. Am evadat prin amintiri, prin cărțile tatălui său și prin proveștile unui fiu despre tatăl său, Grigore Vieru – un tată normal pentru el, un geniu aproape sfânt – pentru noi…
Coordonare: Rodica Ciorănica/ Foto: Alex Iordache
Restauratorul, neliniștitul, fiul lui Grigore Vieru… completați portretul?
Îl citez pe tata: beau, mănânc, iubesc și din când în când urlu la lună.
Neajunsuri?
Pentru un răspuns mai plin și peste plin v-aș sugera să mergeți la fosta mea soție.
Calități?
Aici mergeți la Gabriela, actuala mea soție.
Cinci culori ale copilăriei…
Cele cinci culori ale copilăriei sunt, după mine, cele cinci simțuri ale omului și doar în copilărie ele sunt pornite la turații maxime. Și doar atunci prin ele vezi și percepi toate culorile vieții.
Două gusturi ale copilăriei, cele mai intense…
,,Ce dulce-i dimineața/ Sărută-i ochii, fata.’’ (Grigore Vieru)
,,Un dulce zvon de clopot/ Plutea pe-ntregul sat
Putea fi-ntins ca mierea/ pe pâine și mâncat.’’ (Grigore Vieru)
Trei imagini care nu se șterg…
Chipul mamei, ochii mamei și mâinile mamei.
Chișinăul copilăriei…
Era parcă mai pur și cu mai puține defecte. Așteptând troleul în stație nu-ți treceau prin fața 500 de mașini pe minut. Ambulanța nu urla sălbatic, iar microbuzele nu concurau și nu intrau în competiție între ele.
Micul dejun, cum era…
Tata suferea de insomnie, ațipea doar în zorii zilei și din acest motiv micul dejun împreună îl luăm doar duminica. ,,Era-n duminici altfel / Și totul parcă nou/ La alba-ne căsuță/ Curată ca un ou.’’ (Grigore Vieru)
Băieții din cartier…
O gașcă tare de băieți, adunați pe anumite principii și valori (în spiritul vârstei). De menționat un fapt foarte important, din 8-9 tovarăși de mahala, doar unul eu eram român.
Povestea de seară…
Povestea de seară era atât de obligatorie și dulce ca tata, el a și scris câteva cântece de leagăn pentru mine și fratele meu Teo. Atunci, în copilărie, nu doar poveștile de seară, dar chiar și cele mai simple lucruri mă umpleau de bucurie. Caut acum cu îndârjire acea pasiune, acel zvâc pe care-l puneam în tot ce făceam.
Prima dragoste…
Prima dragoste… dragoste ca trăsnetul. Francezii o numesc atât de potrivit ,,Le coup de foudre’’. Ea se numea Trine, era din Danemarca și am cunoscut-o în tabăra de pioneri Artek. Dar a durat scurt, ea plecând prea, prea departe, cred că pe Marte, și eu rămânând în URSS.
Dacă ai putea, ce zi din copilărie ai întoarce-o înapoi?
,,Frumoase vremi / Dar unde-s, unde-s/ S-au dus pe veci/ Bibamus Ex’’ (Mihai Eminescu)
Un sfat de la tata?
Sunt mai multe. Iată unul pe care nu l-am mai spus: ,,Nu fi dulce, te vor mânca/ Nu fi amar, te vor scuipa.’’
Ce crezi despre poezia lui Grigore Vieru?
Răspund iarăși printr-un vers de-al lui tata: ,,Am cutezat să ridic o construcție care să dăinuie veșnic.’’ Pentru mine este mare, prea mare să încapă în spațiul Românesc. A fost tradusă în 30 de limbi.
Ce crezi despre poezia de după el?
,,Dar poarta a rămas închisă la glasul artei viitoare.’’ (Ion Minulescu)
Cel puțin deocamdată. Sperăm că nu va fi așa.
Cum tratezi criticile?
Le ignor total. Acest lucru l-am luat de la Academicianul Mihai Cimpoi.
,,Dacă răspunzi și te bați cu un porc, vă murdăriți amândoi, doar că porcului îi place.’’
Cea mai fericită zi…
Sunt doar câteva zile pe an în care nu poți face nimic. Acestea sunt ziua de ieri și cea de mâine. Doar azi ești și poți. Vasăzică azi și este cea mai fericită zi. Carpe Diem!
Cea mai complicata alegere?
Toate sunt complicate. Luarea deciziei este unul dintre cele mai grele lucruri de făcut. Și dacă nu ești omul acțiunii, atunci vei fi ca proverbialul măgar între cele două baloturi de fân.
Fiica ta?
Prea, prea departe de mine și mi-i dor. Stă la Paris deja ancorată în câmpul muncii. Este profesor de Yoga.
Nicu?
Este student în Olanda, vasăzica nu e atât de departe. Sunt șanse că se va întoarce.
Marius?
Foarte aproape, chiar lânga mine. Zâmbește, râde, curios la toate din jur.
Ce valori din secolul XX au rămas acolo?
,,Capitalismul decadent’’ putregând de excesul lumii materiale vs marșul triumfător al ,,socialismului victorios’’ – acestea fiind spuse evident cu ghilimelele de rigoare.
Falsele valori în secolul XXI
Regnurile inferioare ies direct și agresiv la suprafață: șoriceii se cred lei, porcii se văd tauri, iar cloștele se visează privighetori.
Ce este Timpul…
Timpul este ceea ce nu se ajunge niciodată. Este cea mai scumpă resursă. Vrei să înveți să fii darnic, mărinimos, începe de la faptul de a oferi din timpul tău.
La ce te gândești înainte de somn…
Îi mulțumesc Domnului că m-a ținut și astăzi în paza și grija lui.
Unde se termină Veșnicia?
Pe pământ, la o întindere de braț. În Univers, acolo unde începe infinitul.
Ai regrete? Care sunt?
Nu am. Ceea ce a fost făcut, a fost bun făcut. Nu regret, nu judec. Binecuvântez și merg înainte.
Pe ce țară ai schimba Moldova?
Tata adesea povestea despre un episod dintr-o călătorie. Era într-o țară sudică, într-un orășel, pe care cu greu îl găsești pe hartă. Într-un moment ghidul le spune celor din grup, că ăsta e cel de-al doilea, ca și frumusețe, oraș al lumii… Și care atunci e primul?, nedumeriți au întrebat cei din grup. Primul e acel în care locuiți dumneavoastră.
Ai putea fi cu aceeași femeie 50 de ani?
Da, dacă dragostea trece încet, încet din registrul emoțional (dragostea pasională) în registrul rațional (dragostea prin atașament), dar și cu condiția că acest lucru face parte din planul tău, cel de lungă durată.
Refugiul tău…
Îmi place singurătatea „nudă”, atunci când rămâi singur față în față cu gândurile tale. Aici atenție! Să nu uiți că de fapt ești ceea ce gândești. O altfel de singurătate care îmi place este cea de „echipă”, adică singur între cărți, muzică, film.
Soția Gabriela…
Când iubești ai putere, când ești iubit ai curaj. Având aceste două ingrediente, poți mișca munții din loc.
Relația cu Dorel?
Ne vedem des, ne sunăm și mai des, de două, trei ori pe săptămână. Sunt mândru că am așa un frate, care în cariera sa de doctor, a ajuns director pe spitalele a 14 județe în grad de general cu două stele.
Cum e singurătatea mamei tale?
Nu e în singurătate, așa cum mi-ați pus întrebarea. Și depun efort pentru aceasta. Singurătatea e punctul terminus, cel mai urât lucru, care poate să i se întâmple unui om. Mă străduiesc să ajung la mama în fiece zi, în afară de weekend. Plus că mai e și doamna Maria, care stă și ziua, și noapte cu ea.
Încotro mergem?
Progresul este ceva inevitabil. Deci, reieșind din asta, mergem din mai bine în mai bine. Curând vom fi în UE, alături de frații noștri.
Veșnica problemă…
Toți se plâng de lipsa banilor și nimenea de lipsa minții.
Rănile adânci sunt despre…
Asta e o întrebare chinuitoare. Haideți să trecem peste ea.
Tu și compromisul…
Pot face compromisuri, doar din cele situaționale, de conjunctură. Și acestea mă strădui să le fac mai răruț, deoarece se știe că din compromis se face un obicei, iar din obicei – un viciu. Așa a fost cu țigările.
Dumnezeu…
Îl mulțumesc și îi sunt recunoscător, că m-a trezit și în această dimineață.
Liniștea…
Obiectivele mele cele mai proxime sunt pacea minții, autocontrolul și liniștea sufletească. După cum vezi, liniștea ocupă un loc semnificativ în acest lanț.
Dorințe neîmplinite…
Sunt multe. Și e normal să fie. Țelurile noastre se schimbă constant, pe măsură ce înaintăm în viață. Nu întotdeauna reușim să aliniem dorințele cursului în desfășurare. Aici vine faza când trebuie să înveți să prioritizezi.
Filmul…
Îmi place. E o formă de a evada din realitate. Dar trebuie dozat, mai bine zis diluat cu un teatru, cu o carte, cu un recital de muzică etc.
Cartea…
Dați-mi voie să aduc aici părerea unui clasic, mare înțelept, mie personal mi-a picat bine. Iată ce zice: „Nu ceea ce tu vei extrage din cărți te va îmbogăți, ci ceea ce cartea va extrage din tine.” De fapt spune el: „Cărțile nu te învață nimic nou, ele doar te ajută să scoți ceea ce este deja în tine.”
Omul…
Omul este singurul animal care bea atunci când nu-i este sete, mănâncă atunci când nu-i este foame și face dragoste mereu când are ocaźia.
Frica de bătrânețe….
Dacă trăiești din inerție, prin prisma unor obiceiuri, reflexe, regulamente etc. și nu exploatezi teritorii noi, atunci îți va fi frică.
Succesul…
Succesul nu este rezultatul unei lovituri norocoase. Succesul sunt pașii mărunți, făcuți cu perseverență, în fiece zi spre obiectivele prestabilite.
Viața…
În viață ceea ce ești în stare să faci, valorează mai mult decât coeficientul tău de inteligență.
Inima mea…
Permiteți-mi din nou să-l citez pe tata: „Dacă aș avea două inimi, una aș vrea să gândească.”
Totuși iubirea…
Mi-aș întoarce inima pe dos, ca ea din nou să se umple de iubire, precum prima dată.