Să împaci dimensiunea emoţională cu cea mentală e o treabă complicată. Însă, nu și pentru Alexandrin Buraga, arhitectul care a atins succesul cu mulţi ani înainte să împlinească 30 de ani, reușind să fie nominalizat recent de revista „Forbes” România în tradiţionalul clasament „30 sub 30”, alături de Principele Nicolae și alţi tineri români prosperi. Înzestrat cu un fler de creator-psiholog, dar și de businessman, Alexandrin a dat lovitura cu Boutique House, primul său proiect arhitectural, stârnind un interes mondial. Prins mai tot timpul între București și Chișinău, tânărul unește prin proiectele sale inteligente și emoţionale deopotrivă cele două metropole. Și valorifică spaţialitatea ca pe o proiecţie a unui vis îndrăzneţ de a armoniza, chiar și într-o capitală cu sechele sovietice, trecutul, prezentul și viitorul. Deci, putem afirma fără rezerve că, de acum încolo, personalitatea Chișinăului e… în mâinile lui Alexandrin Buraga.
Cum te simţi fiind nominalizat printre cei mai de succes tineri sub 30 de ani? A fost un scop pe care ţi l-ai propus mai demult sau o întâmplare?
Mă simt împlinit și motivat. Pentru mine, succesul este o dovadă a muncii, dedicaţiei și pasiunii faţă de ceea ce fac, iar scopul iniţial a fost să creez valori, nu succes. Demult mi-am propus să mă perfecţionez și am urmărit principiul că succesul este acolo unde se întâlnește pregătirea personală cu oportunitatea.
Ce reprezintă proiectul „Boutique House”, pe care l-ai pornit acum un an și care a fost publicat în multe reviste internaţionale?
Boutique House e primul meu proiect de amploare și se referă la locuinţa individuală care interpretează arhitectura tradiţională moldovenească într-o manieră contemporană. Este un proiect pe care l-am elaborat când aveam 23 de ani, iar povestea sa a stârnit curiozitate la nivel internaţional. Spaţiul acestei case îţi trezește bucuria de a te afla în acel loc.
Te aud des vorbind despre amenajări inteligente? Ce înseamnă ele de fapt?
Amenajările care rezultă din design de calitate și costuri optimizate. Desigur că prefer proiectele în care bugetul nu este o problemă, dar unul dintre secretele designului este să obţii aceeași imagine și confort cu costuri mai mici.
Există și amenajări emoţionale și care ar fi avantajele sau lipsurile lor?
Spaţiile de calitate se bazează pe emoţii și trăiri, ele trebuie să ne provoace surprindere, dar și fericirea de a le utiliza.
Știu că în momentul de faţă lucrezi la niște proiecte de locuinţe minimaliste de lux în ţara noastră. Cum se integrează ele în mediul arhitectural autohton?
Important este faptul că în Chișinău au început să se formeze zone rezidenţiale cu același caracter arhitectural, iar cererea faţă de arhitectura minimalistă a crescut. Astfel de locuinţe au o valoare maximă când sunt izolate de context, fără a lua în vedere integrarea într-un anumit mediu. Respectând acest principiu, locuinţa minimalistă de lux capătă importanţă, rafinament și relaţionare cu spaţiul verde.
Ai spus într-o emisiune că infrastructura capitalei noastre este cumva deficitară, dezorganizată, ceea ce îi face pe oameni să piardă mult timp pe deplasările în oraș ca să ajungă de la o destinaţie la alta. Ce facem în acest caz, radem tot și o luăm de la capăt sau nu ești adeptul buldozerelor?
Cred că suntem într-o perioadă când nu mai putem să o luăm de la capăt. Trebuie să valorificăm existentul prin intervenţii controlate: trasarea unor artere de legătură directă între zonele mai congestionate, construirea pasajelor și a pasarelelor, reabilitarea spaţiilor urbane publice și activarea lor prin interacţiunea cu cei care le utilizează. Un model demn de urmat sunt schimbările care au fost făcute în București în ultimul deceniu.
Apropo de București, deși e o metropolă mai tânără cu 24 de ani decât Chișinăul, e mai avansată, inclusiv la nivel arhitectural…
Așa este. Să nu uităm că evoluţia unui oraș nu este direct proporţională cu vârsta acestuia. Ea depinde de mai mulţi factori, printre care istorici, demografici, politici și economici. 
Acum doi ani erai cam pesimist în privinţa posibilităţilor arhitecturale ale Chișinăului, înclinând să-i zici chiar kitsch. Care e viziunea ta asupra acestui oraș în momentul de faţă?
Chișinăul este un oraș în devenire cu potenţial de valorificare a existentului de calitate. Spaţialitatea sa aerisită creează o percepţie deosebită atunci când îl parcurgi. Această senzaţie, în schimb, este perturbată de destructurarea la nivel urbanistic, dar și de lipsa unui limbaj arhitectural coerent. Acesta din urmă e o valoare a soluţiilor arhitecturale care generează integritatea esteticului, reieșind din identitate, context și principii. De obicei, el e format de școlile de arhitectură, cum ar fi Bauhaus (modernism german), școala portugheză, cea scandinavă ș.a.
Cum putem încadra Chișinăul nou în cel vechi fără ca vreo parte dintre ele să fie alterată?
În arhitectura mondială există un termen bine cunoscut: inserţiile urbane. Acestea sunt clădiri noi care relaţionează cu existentul la nivel etic și estetic. Funcţiunea, forma și aspectul acestora favorizează sectorul economic și social, dar și creează noi posibilităţi. Aceste soluţii sunt generate de analize urbane detaliate și ajută la potenţarea reciprocă între vechi și nou.
Din punctul tău de vedere, care sunt lucrurile esenţiale într-o locuinţă confortabilă și la care ar trebui să renunţe oamenii, mai ales moldovenii?
Esenţial este să găsești soluţia în care utilizatorul spaţiului se simte confortabil. Cel mai interesant este să-i descoperi stilul sau trendul reprezentativ, nu să-i impui unul. Elementele care alcătuiesc confortul într-un spaţiu – lumina, culoarea, echilibrul, relaţionarea cu contextul etc. – trebuie compuse în funcţie de personalitatea celui care va locui / activa în acesta. Din motiv că mă axez pe trenduri internaţionale, niciodată nu pun accent pe naţionalitate pentru a defini un spaţiu, ci folosesc identitatea naţională pentru a-l personaliza.
În călătoriile pe care le faci, care clădiri îţi sar în ochi și ce stări îţi provoacă?
Sunt pasionat de clădirile înalte. Admiraţia faţă de ele înseamnă admiraţie faţă de puterea de creaţie a omenirii. Clădirile înalte îmi stimulează visurile.
S-a constatat că firile mai creative sunt predispuse la dezorganizare. Cum arată biroul tău (e ordine lucie sau ești înconjurat de vrafuri de hârtii și proiecte) și ce obiecte nu lipsesc niciodată de pe masa ta de lucru?
Creativitatea fără disciplină și perseverenţă bine controlată nu definește rezultatul maxim. Eu sunt un adept al rigurozităţii și pragmatismului, iar munca sistematică m-a făcut să devin tot mai motivat. Din aceste considerente, organizarea pe care am învăţat-o în timp se face observată în biroul meu, dar și al oamenilor care mă înconjoară. Niciodată nu lipsește agenda și creionul – instrumentele care mă reprezintă.
Când intri în casa cuiva, ce lucru remarci în primul rând?
Observ persoana în cauză și reacţiile ei. Obișnuiesc să mă uit nu atât la spaţii, cât la oamenii care se uită la acestea. Arhitectura și designul sunt despre oameni și pentru oameni, deci utilizatorul spaţiului este cel mai curios personaj pentru mine.
Se spune că locuinţa este un fel de oglindă a personalităţii. Judecând după construcţiile capitalei noastre, ce personalitate crezi că are Chișinăul și cum ai descrie-o?
Chișinăul are un scenariu în care personajul principal încearcă să se descopere și să se regăsească, să-și formeze propria identitate.
Cum e să faci din arhitectură și artă, și business?
Cel mai provocator moment este atunci când creez cererea prin propria activitate și încerc să generez un trend care mă reprezintă în totalitate. Astfel, arta rezultată transmite publicului o notă de sinceritate, iar consumatorul este cel care o transformă în ceva comercial cu cât mai mult îi place.
Un artist lucrează de obicei în singurătate, pe când un businessman e musai să interacţioneze cu oamenii. Tu, fiind și arhitect, și directorul unei afaceri prospere, cum lucrezi de fapt?
Le îmbin pe toate la fel cum o face un dirijor cu orchestra sa. Oamenii sunt principala mea sursă de inspiraţie, atât în arhitectură și design, cât și în business, deci comunicarea și interacțiunea cu ei este punctul-cheie în a răspunde necesităţilor acestora.
Care e secretul unei afaceri (arhitectonice) prospere?
Abordarea individuală faţă de fiecare cerere, dar și adaptarea visurilor la posibilităţile reale.
Cum te împaci cu timpul?
Îmi place cum sună această întrebare, pentru că mă simt într-o relaţie deosebită cu el. Niciodată nu las lucrurile pentru a doua zi. M-am obișnuit să savurez lucrurile din timp, iar atunci când nu-mi ajunge, mai fac ceva ca să fiu sigur că mai dispun de acesta.
Ce hobby-uri ai și care dintre ele le practici în Chișinău?
Activitatea mea este și hobby-ul meu. Tot ceea ce fac este atât de diversificat, încât, uneori, munca devine meditaţie sau interacţiune cu alte medii și de fiecare dată ia diferite forme. E ceva fascinant.
Se spune că omul de succes este, în esenţă, singur, pentru că e superior celor care eșuează și trezește invidia multora. Tu ce părere ai?
Singuratatea omului de succes nu ţine de o anumită poziţie faţă de alţi oameni, ci de principiul că acesta își trăiește la maximum prezentul, neţinând cont de nostalgia faţă de trecut și de speranţa faţă de viitor, sentimente care îi limitează potenţialul prezentului și îl face dependent de alţi oameni, în loc să se bazeze pe propria persoană. Acest fapt generează devenirea de sine și tendinţa spre succes.
În singurătate sau înconjurat de prieteni, ce gust are succesul tău?
Picant. E la fel ca momentul când simţi tentaţia de a-ţi excita papilele gustative și de a savura intensitatea trăirilor. 
Chișinăul are un scenariu în care personajul principal încearcă să se descopere și să-și formeze propria identitate.
Cred că suntem într-o perioadă când nu mai putem să o luăm de la capăt, dar să valorificăm existentul prin intervenţii controlate.
Oamenii sunt principala mea sursă de inspiraţie, atât în arhitectură și design, cât și în business.
Arhitectura și designul sunt despre oameni și pentru oameni, deci utilizatorul spaţiului e cel mai curios personaj pentru mine.
Text: Tatiana Corcebaș-Onica. Foto: Ion Savin. Locaţie: BERd’s