A copilărit la sat… Vorbea puțin despre meserii și viitor, însă ține minte că atunci când venea acasă cu o notă mică sau nu știa să rezolve o problemă la matematică, părinții îi spuneau: „învață carte, ca să nu ajungi să mergi cu vacile și caprele”. Cuvintele astea au motivat-o să privească dincolo de orizonturi, să meargă mai departe, departe de tot ce înseamnă neștiință sau umbră și să ajungă un nume cunoscut în lumea afacerilor de la noi. Dar pentru asta a muncit mult, a lăsat în spate nopți nedormite, lacrimi, dar care s-au transformat în zâmbete de bucurie, pe care azi le împarte cu drag tuturor celor pe care îi cunoaște. Ana Platonov, femeia a cărei viață are gust de verde crud!
Ana Platonov: Director „Daria Room”
Mă simt împăcată cu mine atunci când îmi îngădui să fiu eu însumi, liberă să îmi exprim unicitatea, să îmi afirm şi să îmi cultiv darurile speciale cu care am fost înzestrată de la naştere sau pentru care am muncit continuu. Profesia mea e o garanţie a recunoaşterii naturii mele deosebite la nivelul societăţii în care trăiesc.
Ca să faci ceva bine, trebuie să-ți placă. Ideea nu este nouă. Dar nu este destul să spunem oamenilor asta. Să faci ceea ce-ți place cu adevărat, ceea ce iubești, este complicat. În acest moment al existenței pot spune: aș alege să fac ceva care să aducă o contribuție originală lumii și, dacă se poate, acest proces să nu mă aducă la sapă de lemn.
Nu există oameni fără probleme. Secretul succesului nu constă în a ne opri pentru a le evita, ci în a le rezolva în permanență. Fiecare obstacol depășit e o treaptă spre succes. Chiar și un eșec e tot o treaptă spre succes, atâta vreme cât îl considerăm un obstacol temporar. Ridicați-vă de fiecare dată după ce ați căzut și veți vedea că perseverența învinge rezistența. Întotdeauna există o cale de a depăși barierele. Totul e să aveți curajul s-o urmați. Iar ceea ce nu ne doboară definitiv, ne face mai puternici!
Dacă vorbim de trădarea oamenilor din jur, atunci nu cred că a dus cineva lipsa de ea. Și totuși, cred că iertarea este ceva ce facem pentru noi înșine, pentru a ne reduce propria suferință.
Se zice că cel care știe să ierte se ridică în valoare deasupra viciilor vieții. Inima care nu poate ierta rămâne mereu cu o rană deschisă, din care picură durere. Iertarea cicatrizează rana. Nu o înlătură definitiv, dar măcar nu doare constant.
Fiecare naștere a copiilor mei a fost o revelație. O combinație uluitoare dintre viață – durere – putere – inspirație. Fiecare dintre ele m-a crescut ca OM, mi-a dat aripi și dorință de a face, de a izbuti.
Când întâlnesc pe cineva pentru prima oară, mă opresc pentru un moment şi îmi dau seama că nu ştiu nimic despre acea persoană. Nu mai judec oamenii din jur după rasă, sex, vârstă sau haine. Aceste ipoteze sunt limitative. E fantastic ce oameni poți descoperi in jur!
Un om poate fi distrus, dar niciodată învins. Indiferent de vijelii sau piedici, oricât de încercat de soartă este, bătrân sau singur, omul trebuie să creadă în ceva ca să reuşească.
O să fac mereu cu bucurie și plăcere ce am de făcut astăzi. Așteptările, mândria, frica de rușine sau eșec sunt lucruri care pălesc în fața morții, lăsând loc doar pentru ceea ce este important. Faptul că îți aduci aminte că vei muri este cea mai bună metodă pe care o cunosc eu de a evita capcana care te face să crezi că ai ceva de pierdut. Nu există niciun motiv pentru care să nu îți urmezi inima în viața asta!
Lasă un răspuns