Jurnalistă
Gândul la Anna Smolnițchi te duce la mamă, o femeie caldă, care vorbește sincer despre maternitate și naștere, fără a ascunde detalii în buzunare, răspândind un sentiment de liniște și echilibru. Anna te citește ca pe o carte. Îi place să vadă dincolo de aparențe și simte dacă ai o apăsare. Blândă și totodată puternică, și-a asumat misiunea de a ajuta femeile să se bucure de miracolul nașterii și al maternității.
A da viață te marchează pentru totdeauna, mai profund și mai puternic decât orice alt eveniment din viața ta.
De unde pornește această dorință enormă de a ajuta femeile să se bucure de naștere? Îmi place să fiu în serviciul femeilor și bebelușilor. Nașterea e o experiență intensă și transformatoare, atât pentru mamă, cât și pentru copil. De modul în care a decurs nașterea depinde în foarte mare măsură viața de mai departe a mamei și a bebelușului, uneori și viața adultă a acelui copil. Îmi pare foarte trist că femeile au ajuns să se teamă să nască, fiind convinse că nașterea e un proces periculos. Îmi doresc mult ca femeile să își revendice nașterea, să fie stăpâne, să nu mai paseze, din frică cel mai des, responsabilitatea și deciziile în privința corpului și copiilor lor către spitale și medici. Eu doar vreau să subliniez că intervențiile medicale sunt de prisos atunci când femeia este sănătoasă fizic, echilibrată psiho-emoțional, împăcată cu toate experiențele prin care a trecut, cu oamenii din jur, cu SINE și atunci hormonii nașterii cântă în unison cu mintea și corpul ei, ca să aducă în siguranță pe lume copilul.
A da viață te marchează pentru totdeauna, mai profund și mai puternic decât orice alt eveniment din viața ta.
Căldura, generozitatea și bunătatea ta îți aduc doar beneficii sau te simți uneori folosită? Poți fi ferm și îți poți apăra limitele fără să strigi, să bați ori să te răzbuni. Felul în care funcționează blândețea în situații de criză se vede cel mai bine în creșterea copiilor. Cu bătaia, țipetele, șantajul și amenințările crești înverșunarea, opoziția, nemulțumirea, fustrarea și furia copilului. Când pui limitele cu blândețe, câștigi cooperarea. Așa e în orice relație. Limbajul non-conflictual e cheia progresului. Și mai vreau să subliniez că, la fel ca toți oamenii, am umbrele mele. De când au apărut copiii, cel mai des simt furie și învăț să mă împrietenesc cu ea. Astăzi toți vor să îi pună la loc pe alții, să domine, să își demonstreze dreptatea, vor ca alții să se comporte așa cum le convine și le place lor. Oamenii au ajuns să spună cu mândrie: „Da, așa sunt eu. Dacă nu vă place, la revedere”. Jonglează cu termenii acceptare și toleranță ca să își impună aroganța, agresivitatea (inclusiv pasiv-agresivă), orgoliul. Toate vin de la egoul fals. Scopul meu personal este să îmi vindec toate rănile și să acționez din iubire – starea firească a sufletului.
Cum te descurci cu trei copii? Ai și tu momente când vrei pur și simplu să stai singură? Să vrei să fii singur este sănătos și frumos! Nu înseamnă că îți iubești mai puțin copiii sau familia. Înseamnă că ai nevoie să te auzi, să te conectezi cu tine, cu Dumnezeu, cu natura, să îți încarci bateriile. Chiar și copiii au nevoie de spațiu și timp ca să fie singuri. În capul meu se coc tot felul de idei, tot timpul, și am nevoie de liniște ca să le văd, să le gândesc, să le pot transpune în realitate. Deci am destul de puțin timp doar pentru mine, deoarece în mod conștient am ales să nu îi ducem pe copii la grădiniță, dar nu aș schimba pentru nimic în lume tot ce trăiesc acum. Niciodată nu m-am simțit mai completă decât acum. Întreagă. Împlinită.
Vorbești atât de frumos despre relația cu soțul tău. Vreau să îmi spui ce vă face să fiți atât de uniți? Dragostea și credința în Dumnezeu. Eu nu îmi imaginez cum să supraviețuiască un cuplu care nu crede, dacă nu în Dumnezeu, atunci în Univers, în Creație, într-o forță mai puternică decât noi. Consider că relațiile se uzează anume pentru că lipsește latura spirituală. Oamenii sunt imperfecți și cei mai mari consumatori. Caută mereu plăcerea. Ce iluzie. Relația e pentru lucru. Familia e pentru lucru. Lucru de autodezvoltare și creștere.
Ce ți-ai dori ca cei trei copii ai voștri să preia de la tine și soțul tău? Credința în Dumnezeu. Dorința de creștere și de învățare continuă. Plăcerea de a citi. Curiozitatea. Perseverența. Grija față de mediu. Odihna activă. Autenticitatea.
Te consideri o femeie puternică? Sunt o femeie puternică ce nu se teme să fie slabă. Vulnerabilitățile mele sunt puterea mea.
#viață
text: Eugenia Ion, Foto: arhiva personală
Lasă un răspuns