Formator național și internațional în arta culinară, tehnician în nutriție, specialist principal DGETS responsabil de alimentația copiilor (Domeniul: gastronomie, nutriție, pedagogie)
Optimismul ei este unul molipsitor. Vorbește atât de „gustos”, încât mai că îți vine să îți pui șorțul la brâu și să te apuci de gătit cele mai faine rețete ale unei vieți trăite din plin. Nu că nu a avut momente dure, dar a găsit întotdeauna noi forțe să se ridice și să o ia de le zero. Nu credeți? Atunci n-ați auzit-o niciodată cum râde! Știți cum râde? Cu poftă!
Să nu aștepți validare din exterior ca să știi că ești suficient.
Este anul în care am devenit mentor pentru multe alte femei în domeniul nutriției și educației. Am lansat un program de mentorat, am susținut ateliere și am promovat alimentația sănătoasă. În 2025, reușita mea nu este doar despre mâncare, ci despre sănătate, relație și responsabilitate față de generațiile care cresc.
Povestea începutului meu e ca o răsuflare caldă, o mângâiere blândă a unei dimineți line, când lumea încă doarme și totul pare posibil, iar sufletul se deschide ca o floare sub primele raze ale soarelui. Și poate că începutul nu e un singur moment, ci o serie de clipe în care înveți să-ți asculți șoaptele interioare, să-ți accepți umbrele și să-ți celebrezi lumina.
Mi-am dat voie să fiu cu adevărat fericită în clipa în care am încetat să aștept ca totul să fie perfect. Nu când am bifat o reușită. Nu când toți din jur erau mulțumiți. Nu când aveam controlul sau certitudinea. Ci într-o zi simplă, în care am râs fără motiv. În care m-am așezat jos, obosită, dar împăcată. În care am privit în oglindă și n-am mai vrut să fiu altcineva. Fericirea nu a venit ca o recompensă, ci ca o eliberare. Nu ca o răsplată, ci ca o alegere.
Ceea ce mișcă profund, dincolo de orice rațiune sau putere, e întâlnirea cu adevărul gol și crud al existenței noastre, acea clipă de liniște totală când ne dăm seama cât suntem fragili, efemeri și, totuși, incredibil de conectați la tot ce ne înconjoară. Este momentul în care privim în oglinda tăcerii noastre interioare și vedem dincolo de masca pe care o purtăm în fața lumii, esența noastră.
Eleganța, dincolo de aparențe, e o stare a sufletului, o armonie subtilă între cine ești și cum trăiești. Eleganța adevărată e o modestie profundă, un respect tăcut pentru sine și pentru ceilalți, o putere care nu trebuie să strige ca să se facă simțită. Este acea capacitate de a te ridica chiar și în momentele grele, cu demnitate și cu o privire senină, fără să cauți aprobarea sau admirația.
Lecția cea mai importantă e că adevărata putere vine din vulnerabilitate și din autenticitate. În momentele în care am avut curajul să fiu sinceră despre limitele mele, să recunosc când nu știu sau când am nevoie de ajutor, am construit relații mai solide și am crescut cu adevărat.
Echilibrul meu începe cu o înțelegere profundă a faptului că nu sunt un robot sau o sumă de roluri, ci o ființă întreagă, cu nevoi fizice, emoționale și spirituale. Învăț să spun „nu” fără vină, să prioritizez ceea ce contează cu adevărat și să las să plece ce nu mă hrănește.
Succesul în sine e un concept fluid, care se schimbă cu fiecare pas pe care îl facem. E o oglindă care reflectă nu doar realizările exterioare, ci și congruența între cine sunt eu cu adevărat și ce fac în lume. Și mai presus de toate, succesul e un proces, un drum presărat cu eșecuri, cu lecții, cu momente în care trebuie să mă ridic și să continui.
Într-o prietenie adevărată, cred că absolut esențial este acceptarea necondiționată. O prietenie autentică înseamnă să poți fi tu însuți în fața celuilalt, să știi că nu trebuie să porți o mască. E acel spațiu sigur unde se pot naște adevărurile tăcute, unde tăcerea dintre voi nu e niciodată incomodă, ci plină de sens.
Mă simt cu adevărat împlinită când reușesc să aduc o fărâmă de lumină și sens în viața altcuiva, chiar și prin gesturi mici, când pot iubi fără condiții și când primesc iubire în aceeași măsură. Iar uneori, împlinirea e pur și simplu o tăcere plină de recunoștință, o clipă în care simt că totul este exact așa cum trebuie să fie.
Interviu de Ileana Rusu, Foto: arhiva personală