Încotro…navigăm?
Giovanni Giovannini, autorul cărții de la „Silex la Siliciu: istoria mijloacelor de comunicare în masă”, ar fi trebuit să scrie și volumul doi, de la Silex la TikTok, poate. Pentru cei care nu știu, silex este o rocă dură ce datează tocmai din epoca de piatră. Dar, se pare că gena de futurolog nu a funcționat în cazul italianului. Se pare că experții noștri în comunicare sunt mult mai aproape de ceea ce avem azi.
Cum e să trăiești cu gratiile după tine, numite și hashtag? Ce fac masele în online și cum te poți transforma din erou în victimă la doar un click distanță? Este oare Internetul o lucrare a răului și poate oare Codul Civil să facă ordine în lumea virtuală? Unde ne oprim și de unde continuăm?
Vă invităm să răsfoiți un proiect dedicat comunicării în era digitală și să reflectați mai târziu (poate) asupra vremurilor în care trăim și cum ne influențează tehnologiile viața.
Coordonator: Iuliana Mămăligă
Tehnologiile digitale au devenit indispensabile în multe domenii ale vieții private și economice. Ele stabilesc posibilități absolut noi de interconectare și optimizare a echipamentelor, sistemelor și proceselor.
Avocat
Există o serie de beneficii ca: transparența, eficiența, calitatea și disponibilitatea activității, dar…
Riscul digitalizării trebuie înţeles şi gestionat controlat, pe baza unor reguli care să asigure o dezvoltare sigură pentru cetăţenii care beneficiază de ea, protecţia datelor cu caracter personal – GDPR compliant. Riscurile cibernetice sunt și ele pe primul loc în îngrijorările conducătorilor de companii. Securitatea cibernetică a fost până de curând un subiect al specialiştilor, dar acum este una dintre principalele preocupări ale mediului economic, de afaceri, a reglementatorilor şi supraveghetorilor.
Noi abordări cu privire la drepturile digitale și tehnologiile emergente (Big Data, automatizare, inteligență artificială (AI) și alte tehnologii asociate), reglementări naționale în domeniul on-line, cu impact asupra spațiului civic urmează.
Aici vorbim și despre libertatea de exprimare, esențială într-o societate liberă, protejată de standardele internaționale, însă balansat, aceleași tratate și pacte menționează și interzicerea discriminării și definesc abuzul de drept.
Protecția pentru libertatea de exprimare încetează acolo unde începe abuzul acestei libertăți, atunci când exprimarea este folosită pentru a reduce drepturile, pentru a propaga, incita, promova sau justifica ura, discriminarea și ostilitatea împotriva unei părți din populație, a minorităților, dată fiind apartenența la una dintre categoriile vulnerabile protejate. Atunci când exprimarea devine un instrument al urii, ea nu beneficiază de protecție juridică, ci trebuie, din contra, sancționată.
Observăm tot mai mult că mediile de socializare sunt pline de atacuri la persoană, exprimări ofensatoare nu numai pentru destinatarii lor sau pentru grupurile cu care aceștia sunt asociați, ci pentru orice cititor cu educație.
Orice îndemn la ură naţională, rasială sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violenţă este interzis prin lege.
Exercitarea unui drept nu poate fi făcută așadar în detrimentul altui drept sau al altei persoane sau în detrimentul respectului pentru toleranță și pentru demnitatea umană, care sunt și ele fundamente ale democrației.
CtEDO reamintește că incitarea la ură nu implică în mod necesar o chemare la un act de violență, sau la alte acte penale. Atacurile la adresa persoanelor, care sunt comise prin insultarea, ridiculizarea sau defăimarea anumitor grupuri de populație, pot fi suficiente pentru autorități ca acestea să ia decizia combaterii unui discurs care contravine libertății de exprimare, atunci când aceasta este exercitată în mod iresponsabil.
De ce e atât de important ca discursul urii să fie sancționat?
Discursul urii transmite un mesaj victimei, comunității din care face parte și societății în general.
Aceste acțiuni pot avea consecințe marcante atât pentru societate, cât și în educarea noii generații. Mulți s-au trezit cu conturile suspendate, cu acțiuni în instanța de judecată și solicitări de reparare a prejudiciilor.
Până ne decidem cum vrem să arate libertatea de exprimare în lumea online, este nevoie de un control asupra discursului public.
Viitorul schimbării digitale este la început. Digitalizarea nu înseamnă automatizare, ci transformare cu responsabilitate.
Proiect susținut de:
