Am ajuns în anul 2022 ca războiul să facă parte din viețile noastre. Vorbim zilnic despre câți oameni au mai murit și câte clădiri au mai căzut în țara vecină.
În cel mai rău ceas pentru ucraineni, am dat dovadă de înțelegere și bunăvoință. Ne putem lăuda ca țară și națiune că am ajutat cu tot ce am avut oamenii care au fugit din calea războiului.
Au trecut deja mai mult de două luni de la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Dacă în țara vecină haosul e la fel ca în prima zi, aici pare că ne-am obișnuit cu frica.
Am vrut să aflăm ce mai fac refugiații de la noi. Oare nu s-a uitat de ei?
O postare a Doinei Cernavca de pe pagina sa de facebook, ne-a intrigat mult: „Nimeni, absolut nimeni nu ne-a donat chiloți. Sunt cel mai căutat produs printre refugiați”
Doina Cernavca este fondatoarea asociației „Ajută un Om”, alături de echipa ei s-a implicat activ în ajutorul refugiaților ucraineni. Ei știu cel mai bine ce simt și de ce au nevoie acești oameni, așa că i-am adresat câteva întrebări, care sunt în gândurile tuturor în aceste zile.
La începutul războiului din Ucraina, moldovenii s-au mobilizat și au donat pentru refugiații veniți la noi, cum stăm la acest capitol în prezent?
Dacă vorbim de oamenii noștri la nivel de comunitate, era și normal că la un moment dat implicarea va fi mult mai mică. Pentru că se cam termină sursele, și-apoi fiecare are acasă o familie de hrănit.
Oricum, la început implicarea a fost peste așteptări, și până s-au implicat donatorii internaționali, salvarea a venit anume de la oamenii de rând, care au donat produse alimentare, produse de igienă, haine, albituri, cărți, jucării – practic tot-tot ca un om să poată supraviețui.
De ce alte lucruri au avut nevoie refugiații și nu prea s-a ținut cont?
Fiecare a donat din ceea ce a avut, dat fiind faptul că lenjeria ar fi de dorit să fie nouă, din acest motiv puțini s-au gândit să cumpere… chiloți, când mâncarea și scutecele erau vitale.
Dar și lenjeria, ciorapii, mănușile și chiar apa potabilă – în unele centre de cazare și astăzi e mare deficit de ele.
Atunci când vrem să facem un pachet pentru un refugiat care sunt acele lucruri pe care trebuie numaidecât să le includem?
Sunt consumabilele: produsele alimentare și cele de igienă. Cu toate că acum multe lucruri s-au suplinit din donații, oricum sunt limitate. Pentru copii e nevoie de haine, pentru că bebelușii cresc, pentru maturi e nevoie inclusiv de genți și geamantane, ca să împacheteze lucrurile căpătate și să plece înapoi, ori mai departe spre Europa.
Ce părere ai despre gurile care spun că pentru ucraineni ne-am mobilizat, dar de nevoiașii noștri am uitat?
Cine a uitat? Noi cu „Ajută un Om” ne-am desfășurat campaniile așa cum o făceam până la război.
Dar aici e vorba de altceva. Refugiații au fugit de război. AU FUGIT! Nu putem compara ajutorul oferit unei mame cu trei copii, care au fugit aproape goi, în miez de noapte, și sunt într-o țară străină, cu ajutorul de care ar avea nevoie familiile vulnerabile din satele noastre. În primul caz e vorba de război, în al doilea e vorba de lene, de băutură, de tot ce vrei numai nu de motive serioase.
Dacă de lucruri materiale refugiații nu duc lipsă, cine are grijă de sănătatea lor emoțională?
Acum deja e mai bine. Există foarte multe asociații locale și parteneri internaționali care oferă consiliere psihologică refugiaților.
Dacă la început, în primele zile vorbeam cu mame care se uitau la mine și nu mă vedeau, nu mă auzeau – se uitau în gol… Acum, cumva, parcă ne-am obișnuit „să trăim” cu războiul, pentru că nu ne afectează direct. Dar acești oameni sunt foarte traumatizați. Copii de trei ani care povestesc foarte clar cum sună sirenele sau copil de șapte ani care relatează că două săptămâni a stat în beci și a mâncat doar cartofi copți…
Foto: facebook.com