Fişier
DIRECTOR PHILIP MORRIS MOLDOVA
DATA ȘI LOCUL NAȘTERII: 8.09.1984, MOZÎRI, BELARUS
STUDII: MASTERAT ÎN ȘTIINȚE POLITICE, UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ TARAS ȘEVCENKO DIN KIEV
COORDONARE: RODICA CIORĂNICĂ
FOTO: NATALIA MITEREV
Debutul Elenei, în calitate de director al companiei Philip Morris Moldova a fost marcat de două crize fără precedent – pandemia globală provocată de COVID-19 și războiul din Ucraina. Pe fonul acestor provocări majore și a responsabilității față de echipa de peste 70 de angajați, prin deciziile ferme și strategiile smart, Elena și-a reconfirmat rolul de adevărat lider.
Dincolo de toate, Elena, împreună cu echipa sa a continuat să muncească la transformarea prin care trece astăzi compania Philip Morris, în linie cu viziunea unui viitor fără fum.
Ucraineanca de la Philip Morris Moldova
Cred că anul 2021, în comparație cu 2020 și 2022, a fost un an bun și stabil. Pandemia devenise deja ceva „familiar”, am învățat să „conviețuim” cu această provocare şi să ne continuăm viața și jobul într-un format hibrid. În comparație cu 2020, când a început pandemia și eram îngrijorați, trebuia să ne adaptăm rapid la noua realitate și moral și fizic. La fel și 2022, când a început războiul… și aici chiar nu am cuvinte să descriu stările prin care am trecut și trecem toți.
Sunt deja de trei ani în Moldova. Chiar dacă Chișinăul mi-a devenit casă și de fiecare dată când plecam undeva eram cu gândul la acest oraș, acum, inima și gândurile mele sunt la Kiev. Mă macină un sentiment profund de dor și tristețe. Îmi doresc enorm să mă întorc în Kiev și să văd orașul în starea lui de până la război. E foarte dureros să fii departe. Mă urmărește un sentiment de neputință și nedreptate, mereu trăiesc cu impresia că dacă aș fi acum, acolo, aș putea face mai multe. Din păcate, lucrurile nu se întâmplă mereu așa cum ne dorim. Mă consolez cu gândul că trebuie să fim utili acolo unde suntem.
Consecințele războiului ne-au afectat indiscutabil pe toți şi ne-au schimbat comportamentul și stările interioare. Anume de aceasta, suntem foarte onești și discutăm totul deschis cu angajații. Nu ne ascundem după formulări abstracte, spunem lucrurilor pe nume și încercăm să le formulăm angajaților niște recomandări utile pentru situația incertă în care ne aflăm.
Este clar că pandemia și războiul sunt situații de incertitudine maximă. Nimeni nu știe ce va fi mâine… în așa context te blochezi, ce să planifici, cum să te gândești la viitor? Îmi amintesc de luna martie 2020, când pandemia a început în forță. Împreună cu colegii, stăteam tot în acest birou și ne gândeam cum să procedăm: să închidem sau nu biroul, ce este acest COVID-19 și cât va dura, cum putem proteja angajații… Așa am învățat să percep diferit responsabilitățile și posibilitățile mele ca manager. Trebuie să delimităm lucrurile pe care le putem influența, de lucrurile pe care nu le putem schimba. Asta îți permite să faci un plan de acțiuni adecvat și aplicabil. În timpul pandemiei am schițat un set de reguli, pe care trebuia să le urmăm pentru a fi în siguranță. Cu războiul e mai complicat – aici nu există niciun fel de reguli. Iată de ce, pe data de 24 februarie, când m-am trezit și rudele m-au anunțat că a început războiul, evident am venit la birou cu gândul la ce va fi mai departe cu noi toți, cu țara mea, cu Republica Moldova. Era și este îngrozitor.
Ne-am convocat în ședință și am început să elaborăm un plan intern de criză. Trebuia să schițăm clar și concret ce vom face și cum vom face imediat, dacă războiul ajunge și în Republica Moldova. Atunci a apărut ideea de a face un briefing pentru angajați, cu sfaturi și recomandări utile despre cele mai elementare lucruri în acest context. De exemplu, să îți controlezi actele și să le ai adunate într-un set, pe care să îl ții mereu la îndemână. Să faci în fiecare zi plinul la automobil și să ai toate actele pentru el în regulă, în eventualitatea unei plecări urgente peste hotare. Să ai grijă ca el să fie într-o stare funcțională și să ai o rezervă de bani cash. În același timp, am adunat seturi de produse, de medicamente și le-am distribuit angajaților. Evident, am avut o dilemă – ne făceam griji, ca să nu generăm panica prin aceste acțiuni. Dar, am decis că e mai bine să fim alertați, decât să fim luați prin surprindere de o posibilă evoluție negativă a lucrurilor. Continuăm să comunicăm în această logică și astăzi. Am setat un sistem, prin care, angajații primesc notificări și au acces la cele mai importante știri, din surse sigure.
Am făcut totul, ca echipa să simtă grija pe care le-o purtăm. În primul rând, printr-o comunicare clară despre realitatea în care trăim astăzi și o estimare onestă despre ce putem face în acest context.
Cred că, un angajator responsabil se remarcă prin câteva lucruri indispensabile. Este responsabil de rutina zilnică, pentru care nu trebuie să aștepte aplauze – achită salariile la timp, respectă legea, le asigură angajaților condiții decente de muncă. Un alt aspect important este munca depusă, pentru a construi o relație de parteneriat, între companie și angajat. Și cel mai important, trebuie mereu să existe o comunicare onestă și deschisă despre toate lucrurile, plăcute și neplăcute – despre pandemie, despre război, despre majorări de salariu, despre lipsa acestor majorări etc.
Noi investim foarte mult în angajații noștri, pentru că suntem interesați ca ei să rămână în echipă cât mai mult timp. Iată de ce, îi încurajăm pe toți, în special pe cei care doar își încep cariera. Îi încurajăm să-şi descopere pasiunile şi interesele în diferite domenii. Noi vedem cariera fiecărui angajat, ca pe un angajament pe termen lung, anume de aceasta investim în potenţialul lor. Este un parteneriat onest, angajaţii sunt susținuți în fiecare etapă de creștere profesională, prin oportunităţi de dezvoltare, prin oportunități de formare profesională și desigur prin sprijinul colegilor. În același timp, ne aşteptăm ca fiecare angajat să îşi asume propriul plan de dezvoltare. Îi încurajăm să fie vizibili şi să îşi facă vocea auzită, să îşi evalueze punctele tari şi punctele slabe în mod onest şi să primească feedback de la colegi.
Dar, mai există şi un alt aspect important, ce ține de relațiile interumane, pe care trebuie să-l tratezi cu seriozitate și să investești în asta multă atenție și empatie. Trebuie mereu să ții minte, procedează cu alţii anume aşa cum îţi doreşti ca ei să procedeze cu tine. Iată de ce, este necesar să tratezi angajaţii şi în general oamenii, cu respect.
La Philip Morris susținem diversitatea. Și aici vorbesc atât despre oameni, cât și despre metodele de lucru. Noi căutăm personalităţi dinamice, deschise la tot ce e nou şi la provocări energice, adaptabile şi flexibile, pregătite să se dedice misiunii noastre ambiţioase – de a construi un viitor fără fum. Atunci când angajăm o persoană nouă în companie, analizăm care va fi impactul asupra echipei și asupra proceselor de lucru. Noi toți suntem diferiți, din acest motiv și abordarea față de orice om trebuie să fie diferită. Cum comunici, cum explici responsabilitățile, cum discuți problemele. Toate aceste lucruri trebuie adaptate în timp. De exemplu, o persoană are nevoie de timp ca să pătrundă în esența problemei, apoi are nevoie de spațiu pentru creativitate, pentru a găsi soluții. Iar altă persoană poate avea nevoie de o discuție mai amplă, pentru a pune la punct fiecare etapă de realizare a proiectului. Apropo, despre lucrul asupra proiectelor – noi am fugit de la modelul corporativ, când sarcinile vin doar de la management. La noi se lucrează asupra proiectelor în mici echipe, după modelul unui start-up. Există o sarcină, oamenii se adună, discută, identifică soluţii, noi le testăm, vedem dacă funcționează, dacă nu, încercăm alte soluții. Este un proces foarte creativ și anume această abordare ne permite să găsim imediat soluţii bune.
Ne dorim ca business-ul și statul să devină parteneri, iar în contextul pandemiei și acum al războiului, acest lucru a devenit extrem de important. Atât afacerile mari, cât și cele mici au nevoie de predictibilitate, pentru a-și putea planifica activitatea, achita salariile și impozitele în bugetul de stat. Situația provocată de războiul din Ucraina, a dat peste cap procesele de lucru din multe companii. Vorbesc despre importul materiei prime, lanțul logistic și de aprovizionare. În acest context, dialogul cu autoritățile de stat și voința de a găsi soluții este indispensabilă acum.
2022 trebuie să aducă încheierea războiului. Eu aștept o perioadă frumoasă, care trebuie să urmeze după această perioadă grea. Vreau să ne continuăm viaţa, să putem trăi ca înainte de pandemie și război. Să putem trăi fără frică, să zâmbim și să ne bucurăm de fiecare zi.