Actriță. Mamă. Soție. Pe Inna Colbasiuc o poți vedea într-un fel pe scenă și altfel în viață. Pe cât de diferită e, pe atât de asemănătoare. Uneori se identifică atât de perfect cu personajele, încât ar fi greu să vezi pe altcineva în rolurile sale. Cu siguranță, Inna nu-și va ascunde niciodată supărările și îți va spune direct ceea ce are de spus. Actrița a adunat și o comunitate frumoasă – 80.000 de urmăritori pe pagina ei de Instagram, acolo unde îi este mai ușor să-și împărtășească emoțiile.
Funcția: Actriță, Teatrul Geneza Art
Data, anul, locul nașterii: 22.07.1988, Glodeni
Sunt. Prietenia și relația mea cu mine este mereu cu valuri, adesea eu o aseamăn cu o electrocardiogramă!
Teatrul. Eu. Cu teatrul suntem într-o conexiune armonioasă, chiar dacă sunt mereu în căutare de ceva, am un confort interior când mă gândesc la el.
Adevăr. Recunoaștere. Sincer, am avut perioade zbuciumate. La moment sunt, cel puțin, pe drumul pe care mi l-am dorit întotdeauna. Nu contenesc să mulțumesc și să port recunoștință pentru oamenii din viața mea, potriviți sau mai puțin potriviți. Fiecare are o lecție pentru mine, contează să o înțeleg și să nu mai fac acea greșeală.
Rolul. Asemănăre. #cumine. Cred că pe jumătate sunt în personajul lui Fanny, din spectacolul „Labirint”. Fiecare rol îmi spune câte ceva, doar că Fanny un pic mai mult.
2023. Pregătită. Anul 2023 mă provoacă pe zi ce trece tot mai mult, trăiesc multe bucurii, am și căderi, dar sunt în așteptare și mereu deschisă să primesc tot ce îmi rezervă destinul.
Repetiții. Noapte. Cea mai lungă noapte a fost dinaintea premierei la spectacolul „Sonata Lunii”. Am ieșit din teatru dimineața la ora 5:45, nu am dormit înainte de asta vreo 30 de ore! Am mers acasă să ne odihnim, dar mă așteptau grijile cotidiene, copilul ce trebuia dus la grădiniță, gătitul și nu am reușit să dorm că deja eram așteptați din nou la repetiție. La ora 10:00 simțeam că nu mai pot și am ațipit. Credeam că sună alarma în vis și am deconectat fără să realizez (zâmbește). M-am trezit instinctiv, nu îmi amintesc cum, și am fugit la repetiție. Țin minte doar că voiam atât de mult să dorm, totuși până la urmă mintea a învins! Atunci m-am convins că am o tărie de caracter uluitoare și o voință imensă. Am jucat acel spectacol, dar nu îl țin minte, eram pe regim pilot, dar a fost totul ca la carte!
Mamă. Timp. El. Asta e buba mea mare. Lipsesc mult, adesea mă simt o mamă care nu oferă timp copilului său, cred că e valabil pentru multe mame din domeniul artistic. Dar, când am ocazia, trăiesc intens lângă băiatul meu. Îl iubesc enorm, ca orice mamă, normal. Mereu duc lipsă de timp, dar nu și de dragoste pentru copilul meu.
Aspect. Prezență. Sunt zile în care nu reușesc să mă privesc în oglindă, arunc ceva pe mine ca să nu ies din casă ca Eva, dar când am posibilitate, îmi place să mă alint. Încerc să le compensez pe toate și să mă simt bine cu mine.
Înapoi. Dacă aș putea întoarce timpul, cred că aș face mai multă carte, aș depune mai multă străduință la școală și mi-aș vizita bunicii mai des. Azi nu mai sunt, le simt lipsa și le duc dorul.
Dorințe. Așteptări. Eu nu am vise mari, am învățat să mă bucur de moment, cel mai mult îmi doresc sănătate și oamenii mei dragi să fie bine. Din punct de vedere material, sigur că mi-aș dori o mașină, îi simt lipsa mai ales când mă întorc târziu de la repeții.
Secrete. Acasă. Familie. Niciodată nu îmi afișez zilele tensionate din familie, pentru că le am ca orice om viu și, în general, nu-mi place „să-mi spăl rufele în public”. Consider că sunt lucruri care au voce și altele care iubesc tăcerea.
Jumătate. O altă parte a Innei Colbasiuc cred că se regăsește în personajul Claudia, din spectacolul „Prenumele”, dar ador rolurile care mă depășesc și îmi demonstrează că pot și mai mult.
Gânduri. Visez la atât cât pot duce și atât cât aș putea să fac. Nu am limite, dar țin mult la ordine și disciplină.
VREAU SĂ CRED CĂ GENERAȚIA MEA ASPIRĂ ȘI CREDE ÎN VALORI UMANE, ÎN EDUCAȚIE!
COORDONARE: ZINA BIVOL, FOTO: ARHIVA PERSONALĂ
#teatru