Funcția: activistă pentru drepturile omului, CEO și fondatoare World Identity Network
Locul nașterii: s. Grimăncăuți, r-nul Briceni
Visul ei este să trăiască într-o lume fără războaie, o lume în care femeia nu este supusă violenței. În aceste timpuri, pacea este cea mai mare dorință a sa. Altfel, anul acesta și-a lansat și filmul despre cât de mare și curajoasă este inima moldovenilor.
2024 a fost anul meu. Am reușit să lansez documentarul “Shadows in The Dark”, care acum poate fi văzut pe Amazon Prime și are feedbackuri grozave! Am avut emoții nebune atunci când l-am prezentat la Festivalul de la Cannes, nu-mi venea să cred că titanii cinematografiei mondiale priveau filmul meu. Mi se părea ireal că Robert De Niro se uita la el. Datorită acestui documentar, lumea a aflat cât de generoasă și curajoasă este Republica Moldova in timp ce războiul răvășește Ucraina. Chiar dacă suntem o țară mică, avem o inimă mare și, în ciuda problemelor noastre, am reușit să dăm un exemplu de omenie unei lumi întregi. Pot spune că în 2024 mi-am trăit visul cu ochii.
Destinația finală a filmului meu? Inimile oamenilor! E un film despre și pentru oameni. Vreau ca fiecare spectator să înțeleagă cât este de acută problema refugiaților și să nu-i mai blameze. Doar atunci vom construi o lume mai bună pentru copiii noștri. Pentru că nimeni nu este ferit de posibilitatea de a ajunge un refugiat fără acte de identitate, fără oportunități. Totodată, vreau să le mulțumesc oamenilor care au crezut în visul meu și m-au susținut. Am avut parte de o echipă fantastică! Apropo, acest film este o colaborare inedită între SUA și Republica Moldova. Am reușit să unesc oameni din două capete a lumii care să creeze un produs comun.
Uneori mi se pare incredibil că fata ceea modestă, dar ambițioasă, a traversat tot globul ca să ajungă unde vrea și cine a vrut ea sa fie! Așa cum spuneam mai sus, fata modestă din acel sat din nordul Moldovei este în mine, îi văd ochii în fiecare dimineață atunci când mă uit în oglindă. Îi mulțumesc pentru curajul enorm pe care l-a avut cu 25 de ani în urmă ca să-și urmeze visul. Eram un copil când am ajuns în Franța, aveam doar 18 ani, însă eram sigură că voi reuși să merg departe, oricât de dificil ar fi fost. Viața grea de acasă m-a făcut atât de puternică, încât știam că nu mai am drum înapoi. Totul sau nimic! Sincer, nu știu de unde am avut atâta curaj, disciplină și dârzenie la o vârstă atât de fragedă.
Îmi place să spun că sunt ca o pasăre Phoenix, nu-mi este frică să ard ca să reînvii din nou – și mai puternică! Fiecare transformare a creat femeia invincibilă care sunt acum, iar paradoxul este că nu te poți transforma fără durere. Anume ea este necesară ca să devii cea mai bună versiune a ta.
Dar nu m-am îmbătat niciodată cu succes, pentru că acest gust este amăgitor. Cum poți să te bucuri de succes când mii de copii în Moldova trăiesc la limita sărăciei? Când la câteva sute de kilometri de Chișinău mor femei și bebeluși? Asta este inuman si de aceea definitia “succesului” este incompletă. Eu vreau să construiesc o lume mai bună pentru fetele mele și aceasta este singura mea motivație să nu mă opresc.
Vreau ca femeile din Moldova să învețe, să facă școală, să absolvească o facultate, să-și creeze o carieră și să devină independente financiar. Întâi cartea, apoi maternitatea.
Aș vrea ca moldovenii să devină mai activi civici. Să le pese de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Să nu tacă atunci când văd o nedreptate. Moldova este casa noastră și de noi depinde armonia din ea.
Coordonare: Rodica Ciorănică, Foto: Elena Goroshka
#luptătoare