Mihail Agafiţa, „Omul Anului 2017” în domeniul Muzică

Dirijorul principal al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, Mihail Agafița, este un propagator activ al artei muzicale și al valorilor naționale. A concertat în marile orașe ale lumii, iar perseverența sa și profesionalismul i-au asigurat calificativul „unul dintre cei mai talentați tineri dirijori ai Europei”. Pentru meritele sale, a fost desemnat cu titlurile onorifice Maestru în Artă și Artist al Poporului. Anul 2017 nu a fost o excepție, completându-i generos portofoliul cu prestații apreciate la superlativ.

Cea mai importantă reuşită pe care am avut-o în anul 2017 este faptul că am adus la Chişinău Festivalul Internaţional „George Enescu”. A fost iniţiativa mea să extindem acest important festival şi în ţara noastră, iar prin contribuţia şi susţinerea doamnei Svetlana Bivol şi a domnului Valeriu Matei, am făcut acest pas enorm. Sper că vom continua ideea şi la următoarea ediţie. Şi concertul de Mărţişor a fost unul foarte important, mai ales că s-a bucurat de prezenţa Alexandrei Cononov, una dintre violonistele care ne reprezintă pe plan mondial. Acestor reuşite li se alătură cca. 40 de concerte în Chişinău şi România, dar şi trei turnee de succes – Danemarca, Germania şi Polonia. De asemenea, am susţinut un şir de concerte alături de proiectul meu Philharmonic Proactive Orchestra. Am continuat şi proiectul „Terapia prin muzică”, pe care l-am lansat acum trei ani în colaborare cu Institutul Naţional de Neurologie.

În luna iunie pot să zic că ne-am depăşit pe noi înşine, pentru că dacă de regulă săptămânal avem cinci repetiţii şi un concert în ziua de vineri, respectiv în cinci săptămâni ar fi trebuit să avem cinci concerte – în acea lună am avut 13, cu program în mare parte diferit. În 33 de zile am avut doar trei zile libere. Partea bună însă a fost succesul pe care l-am avut la toate concertele şi, la final de stagiune, deşi am fost cu toţii foarte obosiţi, am rămas şi cu un profund sentiment de împlinire.

A fost un an al noilor descoperiri. Mi-am încercat abilităţile de moderator în deschiderea stagiunii şi a fost o experienţă deosebită, pe care am trăit-o din nou, prezentând ulterior un concert dedicat clasicilor vienezi, dar şi în concertele mele cu Philharmonic Proactive Orchestra. De asemenea, am revenit la vechea mea pasiune – chitara.

Sunt 14 de ani de când am devenit parte a Filarmonicii Naţionale, iar pe parcursul carierei mele de peste 20 de ani, am reuşit să dirijez peste 650 de concerte, opere şi spectacole de balet alături de colective din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Italia, Polonia, Cehia, Ucraina şi Belarus, precum şi diverse turnee în Germania, Danemarca, Grecia şi Portugalia. Fiecare prestaţie a fost o experienţă unică, mai ales prin faptul că mi-a oferit posibilitatea să cunosc talente, profesionişti, locuri şi să trăiesc emoţii noi şi interesante.

Meseria unui dirijor se împarte în mai multe etape: una este modalitatea de a lucra cu orchestra, tehnica repetiţională, ceea ce obţii de la orchestră prin ceea ce spui (asta presupune că ştii ce vrei, să cunoşti partitura şi să ai cunoştinţele necesare). Alta este tehnică manuală pe care, dacă nu o posezi, rişti să pierzi mai tot ce ai obţinut cu atâta trudă în timpul repetiţiilor. În limba engleză, este cel mai potrivit termen referitor la dirijor: „conductor”, de la verbul „to conduct”. Astfel, dirijorul trebuie să anticipe mereu, să fie înaintea tuturor cu gândul, să conducă. Acesta este un moment tehnic atât de subtil, încât ar trebui să scriu o lucrare de doctorat ca să explic acest subiect. Pe lângă acesta, ar mai fi vorba de multe alte calităţi: dirijorul trebuie să aibă auz armonic şi timbral, o memorie perfectă a tempourilor, să fie un psiholog şi diplomat foarte bun, pentru că se lucrează cu muziceni profesionişti, profesori, personalităţi formate şi importante. Este foarte important să aibă un simţ dramaturgic bine pronunţat, deoarece orice lucrare o construieşte în timp real şi nu există o a doua şansă. Esenţială este şi viteza de reacţie, pentru că în concert se pot întâmpla diverse erori şi situaţii neprevăzute, or hotărârile trebuie luate rapid şi situaţiile trebuie reparate imediat. În ultima vreme este din ce în ce mai important ca un dirijor să aibă şi calităţi de manager, să gestioneze cât mai bine activităţile şi interesele colectivului său. Deci, toate acestea, dar şi multe alte subtilităţi înseamnă să fii dirijor.