El este Oliver Wolfrick. De 16 ani mixează muzică. De-a lungul carierei sale a colindat nu doar toate cluburile și restaurantele din țară, dar și câteva din afară. Iubește muzica de mic, iar meseria de DJ a venit aparent întâmplător în viața sa, printr-o conjunctură fericită. El face parte din breasla serioasă care a prins vremurile fără soft-uri și inteligență artificială, bazându-se pe cunoștințe și talent pur. Face mixuri proprii, are un canal de Youtube și este un introvert. Să știți că nu mi-a fost ușor să obțin acest interviu. Cu cât mai greu, cu atât mai fără de preț. Deci, savurați!
Text de Eugenia Ion
Foto de Dima Furdui
De ce Oliver Wolfrick?
Acum ceva timp simțeam că voiam un rebranding. Drumul până la Oliver a fost lung (râde). Eram la o terasă cu niște prieteni și ne gândeam ce nick-name mi s-ar potrivi. Am căutat pe google cum ar fi Oleg în engleză, iar Wolfrick a venit așa… din univers. Wolf înseamnă lup, iar frick – ciudat. Deci, sunt un lup ciudat (râde).
Până am ajuns aici am fost DJ FM, DJ Black Free și DJ OlegArh.
Chiar te crezi ciudat?
Da! Eugenia, încă nu mă cunoști… (râde).
De ce ai ales muzica?
Iubesc muzica de mic. Patul era scena mea, iar telecomanda microfonul. Între timp am renunțat la microfon, îmi place mai mult să mixez.
Cum ai devenit Dj? Acum e la modă să mixezi, dar cu 16 ani în urmă bănuiesc că nu era.
În anul întâi de facultate îmi căutam un job și, răsfoind ziarele, am găsit un anunț care m-a atras. La un post de radio de la noi se căutau agenți de reclamă. M-am angajat, dar agent de reclamă nu am devenit, pentru că directorul de programe de la acest post de radio mi-a propus să fiu operator de sunet. În acea perioadă radioul organiza petreceri. Țin minte că îl urmăream cu atenție pe directorul de programe, care era DJ la aceste evenimente. Am fost tentat să încerc această meserie, l-am rugat să mă învețe și uite-mă, astăzi dau interviu în revista VIP magazin (râde).
Îți mai amintești primul eveniment?
Da, asta nu am cum să uit. A fost într-un club plin de oameni. Cred că erau peste două sute. La acel moment aveam doi mentori, care au decis să mă pună să stau în mijlocul lor, iar la fiecare greșeală primeam câte una după ceafă, când din partea stângă, când din partea dreaptă. Uite așa am devenit DJ (râde).
Îți este dor de viața de club?
Da, acolo m-am format. Am avut o perioadă destuuul de interesantă. Acum sunt cuminte…
Tentații, alcool, fete?
Cred că sunt unicul DJ de la noi care nu bea absolut deloc. Nu îmi place starea în care nu deții controlul. Fete? Acum am una și îmi ajunge.
Prin ce se deosebește un DJ de un DJ bun?
Eu am învățat această meserie de la un DJ care a prins bobinele, apoi casetele. Pe atunci nu erau soft-uri, trebuia să mixezi manual, era destul de complicat. Astăzi, totul este mai simplu din punct de vedere tehnic. Cred că și o maimuță ar putea mixa… bine, poate exagerez. Totuși, e nevoie de talent și auz muzical și cel mai important – trebuie să simți publicul.
E nevoie de talent și auz muzical și cel mai important – trebuie să simți publicul.
Sunt curioasă ce ascultă un DJ. Care sunt artiștii tăi preferați?
Mă declar un meloman. Având în vedere că am lucrat mulți ani în club, apoi am început să merg la evenimente private, urechea mea e antrenată să asculte multe genuri muzicale. În momentele mele de relaxare prefer tehno și electro. Artiștii preferați: Sting și Michael Jackson, iar DJ-ii Anyma, Miss Monique și Deborah De Luca.
Care a fost cea mai deosebită scenă pe care ai mixat până acum?
Am avut ocazia să evoluez în deschiderea concertului Retro Party cu artiști ca Dr. Alban, Boney M și La Bouche, la Arena Chișinău în fața a mii de oameni.
Următoarea destinație?
Tomorrowland! Este unul din cele mai mari festivaluri de muzică electronică din lume, organizat anual în Belgia. Imaginați-vă! șaisprezece scene aflate pe o suprafață de 75 de hectare și cei mai tari DJ din lume. Sună bine, nu-i așa? Să îmi țineți pumnii.
De ce ar trebui să îl chemăm pe DJ Oliver Wolfrick la petrecerile și evenimentele noastre?
Chiar trebuie să răspund la această întrebare? (râde) Ah, nu îmi place să îmi fac reclamă singur.
Cred că cea mai bună reclamă e cea de modă veche. Când cineva la evenimentul căruia am lucrat mă recomandă prietenilor și cunoscuților, aceasta este unica publicitate care funcționează și contează, în rest… nu ai cum să placi la toată lumea.
Care este cel mai mare vis al tău?
O casă și o cafenea în Olanda.
