Inspiră. Crede. Trăiește clipa. Spune multe, dar tăcerea tot rămâne sfântă. Dacă nu ai reușit să afli de Caritate.md, cu siguranță ai auzit de Svetlana Sainsus și invers. Pe cât de puternică și liberă în comunicare o poți vedea pe paginile de socializare, acolo unde este mereu foarte activă, pe atât de vulnerabilă e în cazurile de durere și suferință pentru alții.
Funcția: Cofondatoarea platformei Caritate.md
Data, anul, locul nașterii: 12.06.1985, Ialoveni
Înainte îmi ofeream mai puțin timp pentru mine, dar cu anii am înțeles cât este de important să-mi dedic mai multe ore mie și familiei mele. Serile, weekend-urile, zilele de naștere mă alimentează cu energie și forță ca să pot fi mai productivă și la muncă.
Ambii mei copii au fost doriți și așteptați, doar că în perioade diferite. Sunt cele mai mari minuni din viața mea. Cred că sunt mai răbdătoare de când am devenit și mamă de fată. Băiatul nici nu a fost atât de năzbâtios, dar Lia întoarce casa pe dos. Ea m-a învățat să fiu calmă în orice situație, cu ea am trecut prin multe, începând de la nașterea prematură până la nopțile de nesomn. Așa că acum orice tapet rupt sau mobilă mâzgălită nu sunt deloc o problemă. Vreau doar să-mi văd copiii sănătoși și fericiți, în rest totul se curăță, se spală și se cumpără.
Demult nu am avut momente de singurătate. Casa noastră e plină în fiecare zi de oameni. Suntem tare uniți – sora, fratele, cumnata își petrec mult timp cu noi, iar eu nu am vreme să mă plictisesc.
Mă face fericită orice ieșire și evadare din țară. Ador să călătoresc, să mă joc cu copiii mei, să mă simt mică și vulnerabilă. Fericirea mea se găsește în dragoste pură și mâncare gustoasă.
Psihologie. Tăcere. Recunosc, eu nu apelez la psihologi. În timp, cred că am învățat să-mi fiu propriul psiholog, să mă simt, să mă descopăr și să ies din anumite stări proaste.
Oamenii trebuie să știe despre mine atât cât eu să mă simt confortabil. Acolo unde nu vreau ochi străini, mă opresc să-mi deschid sufletul și anumite pagini din viața personală. Eu sunt o persoană tare receptivă și nu am ce ascunde, dar totuși momentele mai intime care cred că trebuie să rămână în spatele ecranului, acolo vor rămâne.
Sunt omul care tare rar apelează la ajutorul altcuiva, dar atunci când o fac, știu să mulțumesc cu tot sufletul. Prefer adesea să ofer mai mult ajutor și să cer mai puțin.
Cad și mă ridic. De ceva timp am o frază care mi-o spun mie și celorlalți: „Dacă cazi de șapte ori, de opt ori ridică-te”.
Simt că mereu nu-mi ajunge timp să le reușesc pe toate. Sunt implicată în mai multe proiecte și mă străduiesc să fiu utilă peste tot. Dacă ar fi în puterea mea, aș face ca ziua să aibă 48 de ore.
Nu arăt numănui cât sunt de epuizată, obosită și dezamăgită uneori de tot. Nu e ușor să faci ceea ce fac eu, îți ia multă energie și stare. Nu toți oamenii sunt recunoscători pentru efortul meu și chiar dacă deja sunt imună la multe, oricum răutatea doare. Dar asta e și lupta mea în toți acești ani, să continui să fac bine orice ar fi, chiar dacă sunt răsplătită uneori cu nemulțumiri.
Anul 2023 a fost pur și simplu magic atât pe plan personal, cât și profesional. Abia aștept să văd ce îmi rezervă 2024.
Dacă aș întoarce timpul, m-aș opri un pic în anul 2019, când încă nu știam ce înseamnă Covid sau război. Mi-e dor de pacea și liniștea de atunci. Aș savura mai mult din acea perioadă. Noi, oamenii, adesea începem să prețuim ceea ce pierdem și uneori e prea târziu…
Pentru un vis sunt gata să răstorn munți și să cuceresc orice înălțime. Nu sunt femeia care cedează ușor. Când știu ce vreau, lupt și nu mă oprește nimeni.
La moment, lucrez să adun o familie mare de abonați la platforma noastră Caritate.md, care să doneze lunar măcar doi dolari. Uite asta încerc să conving oamenii din țară și diasporă. Este bine să înțelegem importanța de a da puțin, dar de a avea o certitudine că este permanent. Asta ne-ar permite să salvăm multe cazuri în timp record, acolo unde copilul nu poate aștepta o lună sau două până se colectează o anumită sumă. Puținul face mult și inima bună ne face mai frumoși. Pe plan personal, nu aș mai îndrăzni să visez la ceva, Dumnezeu mi-a dat de toate. Doresc să-mi păstrez familia, să fie oamenii mei dragi sănătoși și mereu alături.
GENERAȚIA MEA CREDE ÎN FAPTE MAI BUNE.
#caritate
COORDONARE: ZINA BIVOL, FOTO: ARHIVA PERSONALĂ
Lasă un răspuns