Fondator și administrator al Instituției private „Helmut Wolf”
Dacă viața bate filmul, atunci replica asta e despre Valentina Geamănă. După ce a muncit 17 ani în Italia, departe de casă, a reușit să-i convingă pe italieni să investească în Republica Moldova și să aducă milioane de euro în proiecte sociale. Dragostea de oamenii de aici, de locuri, de istorie, îi dă puterea și voința de a susține și a încuraja cât mai multe femei și nu doar. Ar fi putut rămâne lângă copii în Italia, dar are câteva misiuni importante aici, acasă!
Când toți pleacă, dvs. ați revenit acasă. Ce s-a întâmplat?
Schimbarea. Era prea puțin să mă salvez doar pe mine și copiii mei. Trebuia să răscumpăr cele patru vieți salvate prin a salva altele.
De 15 ani, realizați proiecte sociale, proiecte destinate atât pentru copii cu dizabilități, cât și pentru bătrâni, deținuți, pompieri și oameni de rând aflați în dificultate. Ce suflet trebuie să ai pentru toate acestea?
Un suflet care știe să se dăruiască fără rezerve, fără a aștepta să primească ceva în schimb, pentru care a privi de sus în jos înseamnă că trebuie să întinzi mâna pentru ajutor.
Sunteți unica femeie din RM care face parte din Forța Civică a Femeilor Puternice din România. Care a fost criteriul de selecție?
Am primit un e-mail de la autoarele volumului FORȚA CIVICĂ A FEMEILOR, Andreea Paul și Daniela Palade Teodorescu, prin care eram invitată să împărtășesc experiența civică și de implicare socială.
Cum s-a schimbat femeia care acum câțiva ani era un simplu muncitor în Italia, odată cu implicarea de aici?
Sunt persoane care ar dori să modifice ceva, dar nu știu cum ar realiza această dorință, sunt persoane care ar putea face ceva pentru societate, dar nu vor. Mă găsesc în ipostaza persoanei care poate și dorește să facă schimbarea. Diferența e că dorința a obținut putere de decizie și eu pot continua calea pe drumul care m-a ales.
Mă găsesc în ipostaza persoanei care poate și dorește să realizeze schimbarea.
Sunteți la a cincea ediție a Calendarului Femeilor „Destine”. Care este povestea acestui proiect?
Din 2007, lucrez la inițiativa „Femeia ajută Femeia”. Cel mai greu moment din viața mea a fost atunci când, pentru a-mi salva copiii, a trebuit să vorbesc. Acest pas a stat la baza istoriei de succes pe care o trăiesc din 2007 până în prezent. Dar nu le pot face pe toate într-o emisiune televizată… În 2019 am decis să lansez o formulă inversă de a ajuta femeile să se auto-povestească. Acest mod, de fapt, e mai mult o scrisoare adresată destinului. Poveștile lor sunt o frumoasă modalitate de a recunoaște „Eu pot” sau „Eu am reușit”.
Cât de deschise sunt femeile să-și spună povestea?
Prin sensibilizare. Finalitatea proiectului e să susținem femeile ce se găsesc în situații continue de risc pentru ele și copiii lor. Astfel, majoritatea îmbrățișează inițiativa „Femeia ajută Femeia” și nu doar o singură ediție. Avem protagoniste care participă la toate edițiile. Dar mereu întârziem cu editarea din cauza dificultăților de a se povesti, inclusiv eu.
Pe lângă multele griji cotidiene, cât de mult vă iubiți și vă apreciați ca femeie?
E cel mai mare neajuns al meu. Mereu mă las pentru mai pe urmă. Dar când analizez motivul, sincer, nu regret. Frumusețea oricum e trecătoare, iar eu trăiesc cu un enorm simț al responsabilității pentru fiecare zi.
Tot sub responsabilitatea dvs. este și un centru. Cum este gustul pâini acolo? Ca la mama acasă.
Oamenii au nevoie de atenție… Este ingredientul principal în bucătăria succesului.
Aveți timp și de suflet?
Cu el încep ziua și cu el o termin. Cântăresc și filtrez prin suflet oricare pas, gând, decizie, dorință, îndoială, nedumerire. Este altarul la care mă închin și locul unde mă rog ca să-mi păstrez credința. Eu nu cunosc altă unitate de măsură, alt echivalent al desăvârșirii.
Sunteți mamă a trei copii. Ei au rămas în Italia? Nu ați încercat să-i convingeți să vină acasă?
Nici nu încerc. Eu am fost cea care m-am rugat să pot duce copiii mei atât de departe încât nici să nu țină minte unde s-au născut. I-am luat din Moldova pentru că nu era loc pentru un viitor, iar lucrurile așa și nu s-au schimbat.
Cum treceți peste momentele mai puțin plăcute?
Cu zâmbet. Așa lucrez și pentru unicul meu vis – „Femeia ajută femeia”.
text: Zina Bivol, Foto: Aurel Obreja
#schimbare