E suficient să o auzi, iar vocea ei îți deschide toate cărțile. Vera Mereuță este femeia care ne-a legănat copilăria, cu ale cărei povești au crescut mai multe generații. A înregistrat diverse emisiuni radiofonice, a sonorizat filme, a realizat emisiuni pentru copii, cea mai populară fiind „Știe buna o poveste”. Astăzi toate aceste înregistrări fac parte din Fonoteca de Aur a Radio Moldova. Este o legendă vie, pe care poți să o asculți la nesfârşit.
Funcția: Crainică, actriță, profesoară
Data, anul, locul nașterii: 27.11.1937, Grigoriopol, Transnistria
Amintiri. Rezultate. Nume. Este plăcut să conștientizezi că ai făcut ceva bun, ceva frumos, util și memorabil în această viață. Personal mă bucur, ba chiar rămân uimită când cineva – în magazin, în troleibuz sau pe stradă – mă întreabă, plin de mirare: „Dvs. ați lucrat la radio? Dvs. ați spus povești la televizor? Dvs. sunteți cea care anunță atât de frumos stațiile de troleibuz?” Mă bucur când un fost student se oprește radios în fața mea: „Bună ziua, mă mai țineți minte? Eu sunt cutare… Ne-ați învățat să vorbim frumos, expresiv și convingător limba română”.
Arta vorbirii. Am fost solicitată, în repetate rânduri, să accept și activitatea didactică. Astfel m-am pomenit la studioul – filială a Şcolii Superioare „B. Șcukin” în cadrul Teatrului „Luceafărul” pentru a preda disciplina Arta vorbirii scenice. Printre primii studenți i-am avut pe Gheorghe Urschi, Gheorghe Pârlea, Mariana Bahnaru, Tatiana Băcescu, Filip Dascăl, Ion Stratan. Toate activitățile profesionale, pe care mi-a fost dat sau am avut norocul să le practic, mi-au prilejuit și o satisfacție morală și estetică.
Carte. Generații. Model. Am elaborat și un manual de arta vorbirii scenice al cărui redactor a fost soțul meu, dl Mihai Mereuță. Cartea vine în ajutor tinerilor al căror instrument de lucru este cuvântul rostit. Fiecare membru al oricărei echipe de lucru este obligat să-și asume responsabilitatea personală pentru buna desfășurare a muncii și pentru rezultatul final. Deci – disciplină, profesionalism și colegialitate.
Ani. Experiență. Am înaintat în vârstă lent, pe nesimțite, parcă dedicându-mă grijilor și obligaților ce mi-au revenit ca soție, mamă, ca bunică, ca profesor universitar și Artistă Emerită. În măsura posibilităților și a limitelor personale m-am străduit să fac față, să-mi șadă bine, cum spunea mama. Însă și eu, ca fiecare om muritor, am avut parte de succese, dar și de eșecuri, de bucurii, dar și de tristeți destule. Rămân însă optimistă.
Familie. 55. Cu soțul, Mihai Mereuță, ne-am cunoscut la radio, pe atunci era reporter la „Actualități”. Suntem împreună de mai bine de 55 de ani. Cred că relația noastră a evoluat spre maturizare, spre conștientizare, spre o mai multă încredere reciprocă, spre bucurie și necesitate sufletească de a fi mereu împreună. Cei doi feciori, Mihai și Nicu, crescând mari, și-au ales profesiile cam din același domeniu – arta cuvântului scris, precum și a celui rostit. Și feciorii lor, adică nepoți noștri, sunt deja maturi și și-au croit propriul drum în viață.
Prezent. Frică. Ce tulburi sunt vremurile de astăzi! Câtă instabilitate, câtă nesiguranță, câte temeri și pericole există! În această atmosferă cresc și se formează tinerii de astăzi. Nu în zadar, într-un timp, de pe panourile de reclamă, te îndruma lozinca „Trăiește-ți clipa!”. Adică acu-i acu, grăbește-te, aleargă, dar cu pași mici, fiindcă la viteză mare nu-ți mai rămâne timp pentru gândire, pentru trăire, pentru tine. Vrei acum, vrei mult și vrei ușor. Este greu să trăiești așa.
Speranță. Viitor. Perseverență. Generația noastră, prin marile adunări naționale, a obținut ca limba română și alfabetul latin să fie repuse în drepturile lor firești. Este o victorie istorică nemaipomenită, deși obținută cu mari sacrificii în timp. Fiecare generație vine cu propriile idealuri, își croiește propriul traseu, dar speranța este mereu aceeași – o viață mai bună și mai frumoasă. Atât prezentul, cât și viitorul depind de vrerea și puterea celor tineri. Te salut, tinerețe!
Fii. Strigătura populară „Nu te da, nu te lăsa!” este un îndemn bun de urmat în orice vremuri, dar mai cu seamă acum. Speranța este farul călăuzitor. Tinerețe, perseverează!
GENERAȚIA NOASTRĂ, A CELOR CARE AZI SE ÎMPUȚINEAZĂ, A AVUT ȘI ARE UN IDEAL, O SPERANȚĂ ÎNTR-UN VIITOR MAI BUN, MAI SIGUR, MAI ECHITABIL.
#artavorbirii
COORDONARE: ZINA BIVOL, FOTO: ROMA CANȚÎR
Lasă un răspuns