Numele ei se asociază cu localurile bune din capitală, acolo unde vii să guști din felia gastronomică a Franței, din rafinamentul experienței culinare ce te fac să revii cu drag la afacerile gestionate de ea. Ina Vieru a devenit un nume de referință în domeniul HORECA din Republica Moldova, însă în spatele unei cariere de succes am descoperit pagini încă necitite de nimeni.

Ina Vieru: proprietară „PANI PIT” & „DÉLICE D’ANGE”

Cea mai mare reuşită a mea sunt cei trei copii minunaţi pe care îi am și cu care mă mândresc enorm! Sunt o mamă fericită! Am reușit să călătoresc mult și să cunosc oameni deosebiți, care mi-au devenit prieteni. Oriunde m-aş duce, pe orice continent, în orice ţară, știu că neapărat cineva se va bucura să mă vadă. Iar pe locul trei aş clasa afacerea mea de la care primesc o satisfacţie nemărginită, deoarece îmi place foarte mult ceea ce fac.

E ştiut faptul că drumul spre succes nu este deloc uşor – „Per aspera Ad astra”. Pentru mine personal, cel mai complicat lucru a fost să ţin piept situaţiei şi să nu mă schimb, să rămân aceeaşi, să rămân fidelă principiilor mele.

Cândva am câștigat un titlu Miss Moldova. Parcă a fost în altă viaţă… Toate aventurile noastre sunt parcă nişte episoade din diferite filme, iar noi – nişte actori în căutarea rolului potrivit. Se pare că ecranizarea a luat sfârşit, dar filmările continuă!

În adolescenţă credeam că voi deveni o mare actriţă, o adevărată vedetă. Acum consider că totul este mult mai spectaculos, pentru că viaţa reală e mai impresionantă decât orice film.

În viaţa mea au fost destule momente grele când îmi părea că m-am poticnit într-un perete şi mai departe nu mă pot mişca. Dar firea mea optimistă mereu îmi demonstra că ieşire există din orice problemă, principalul e să nu îţi pierzi speranța. Şi cum va derula următorul episod din telenovela cu frumoasa denumire „Viaţa mea”, depinde doar de mine.

Sunt ferm convinsă că mereu există o soluţie, atât cât trăiești. Totul depinde de prisma prin care privim lucrurile. Încerc să le văd ca vestitul Baron Munchausen – cu umor şi cu ferma convingere că totul ce se face, se face spre bine! Important e să tragi concluzii şi să nu-ţi mai repeţi greşelile!

Sunt o persoană foarte fericită, deoarece am trăit un spectru foarte larg de emoţii: dragoste şi trădare, şi dezamăgire! Dar toate aceste emoţii au fost atât de adânci şi adevărate, încât au lăsat în sufletul meu amprente de neuitat! Am de ce să-mi amintesc, am de ce să râd, am primit destule lecţii de viaţă!

Probabil, viaţa m-a remodelat. Dacă ar fi să-mi divizez destinul în două părţi din punctul de vedere al unei femei, aş considera că prima parte din ea am fost foarte cuminte, gospodina casei cu toate obligațiile unei femei căsătorite. Iar în cea de-a doua parte, am devenit liberă, rebelă, îndrăzneaţă. Adesea mă întreb, oare care Ină îmi place mai mult?

Atunci când mă ciocnesc cu nedreptatea sunt o luptătoare înveterată pentru echitate şi adevăr. Cu părere de rău, în lumea ce ne înconjoară e prea multă injustiţie, fapt ce mă întristează mult. Iată de ce sunt nevoită să lupt mereu ca Don Quijote!

Pe când eram copil visam să dansez, dar n-am fost acceptată în ansamblul de dansuri populare, cu părere de rău n-am trecut concursul. Dar ceva mai târziu, mi-am dovedit talentul. Am trăit emoţii de neuitat. Mereu am dorit să fiu prima la toate, să-mi demonstrez excelenţa. Aşa și am rămas şi sper că nu mă voi schimba.

Studiile pe care le-am făcut nu au nimic în comun cu restaurantele. Dar am avut un mare noroc să-mi găsesc adevărata vocaţie. Şi anume în domeniul gastronomic. E o adevărată fericire şi o satisfacţie enormă când reuşeşti să creezi un produs nou care atrage și bucură la rândul său oaspeții noștri.

Pandemia a afectat întregul glob pământesc. HORECA a avut de suferit enorm. Dar, oamenii înţelepţi spun că anume în asemenea momente apar gânduri şi idei noi. Din propria-mi experienţă, confirm că anume în această perioadă complicată mi-a venit ideea să implementez un nou proiect: restaurantul Pani Pit va trăi o transformare care, sper mult, va impresiona publicul nostru.

Regrete? La acest capitol aş dori s-o citez pe măreaţa Edith Piaf: „Non, rien de rien, non, je ne regrette de rien”!

Am multe visuri, dar cel mai important este ca viaţa noastră să revină la cum a fost până la pandemie. Acum putem aprecia ceea ce am avut înainte. Visez ca orașul meu natal, Chişinău, să devină o nouă Mecca pentru turiştii dornici să descopere ţara noastră enigmatică şi, neapărat, să savureze deliciile îngerești de la Délice d’Ange şi bucatele rafinate de la Pani Pit!