La fel de „straniu” cum Elon Musk de la finanțe (PayPal) a ajuns să producă rachete cosmice la SpaceX și mașini electrice la Tesla, la fel și el a trecut de la jurnalism în lumea cifrelor. Consideră că rolul său e să aducă tehnologie în finanțe. La fel cum anterior a făcut asta în media online, fiind implicat în anumite perioade în proiecte ca Agora, UNIMEDIA și Privesc.EU sau în domeniul publicității online cu agenția de digital ADCENTER sau e-commerce la ZAP.md. Acum face o revoluție în sistemul financiar din țara noastră, iar noi suntem cei care avem ocazia să asistăm la această „luptă” istorică dintre trecut și viitor datorită lui. Ce este „Fagura” și de ce putem să avem încredere în ea? Să vedem ce spune Tudor Darie, fondatorul ei!

Este credibil un jurnalist care se avântă într-un astfel de proiect?

Îmi place să transform dezavantajele în avantaje. Lumea mă cunoaște ca jurnalist, deși am studii juridice și media online pentru mine a fost întotdeauna o afacere. Oricum, sunt conștient că sunt un outsider în finanțe. Și asta e un mare avantaj, deoarece îmi permite să văd serviciile financiare din perspectiva clientului, să ies „din cutia” gândirii tradiționale și să găsesc soluții, pe care bancherii clasici nu le văd.

Ce reprezintă „Fagura” în termeni mai puțin economici?

Să vă povestesc, mai întâi, experiența pe care am trăit-o. Făcusem o afacere și aveam lichidități disponibile pentru investiții. Am analizat unde aș putea să-mi investesc banii și am înțeles că în Moldova nu prea ai opțiuni. Am ales să investesc în afacerile proprii din comerț online, digital și într-un imobil. Și am ajuns atunci de partea cealaltă a baricadei, în care mai aveam nevoie de lichidități suplimentare pentru finalizarea reparației la imobil. Am trecut prin experiența de a negocia cu instituțiile financiare. La bancă am găsit multă birocrație, timp pierdut și acte inutile, iar la micro-finanțare – dobânzi uriașe. Și am înțeles că există o problemă reală la mijloc. Cei care au bani nu au unde să îi investească, iar cei care au nevoie de bani – îi obțin greu. Și aici a apărut ideea „Fagura”, de a crea un marketplace, unde aceste două categorii de clienți se pot întâlni.

Să înțeleg că ai decis să faci concurență băncilor?

Prima impresie a mai multor bancheri e că vrem să înlocuim băncile. Fals. De fapt, băncile sunt principalii noștri parteneri și au de câștigat. Citeam zilele astea un studiu al Băncii Mondiale, care arăta că majoritatea populației împrumută mai mulți bani de la familie și prieteni decât de la instituțiile financiare. „Fagura” target-ează exact această nișă a împrumuturilor p2p, care astăzi este în offline, nimeni nu o vede, dar reprezintă o piață enormă – mai mare decât tot portofoliul de credite bancare și de micro-finanțare luate împreună. Noi vrem să aducem mai multă democrație și siguranță, ca investitorii să câștige mai mult, iar împrumuturile să devină mai simple. Băncile vor câștiga prin faptul că vom aduce acești bani pe conturile bancare și vor avea mai mulți clienți, cărora le pot oferi și alte servicii.

Cine stă în spatele acestui proiect?

În acest moment, în toate actele sunt unicul fondator, dar acest fapt se va schimba în curând. Am colegi de mare valoare în echipa „Fagura”, care vor obține shares din companie în funcție de implicarea fiecăruia. Suplimentar, vom dezvolta un program, care va permite celor mai valoroși angajați să devină co-proprietari ai afacerii. Am înregistrat o companie în Estonia, o țară cu legislație mai bună pentru business și cu mai multă siguranță, prin care vom gestiona politica de shares în companie.

Cât de mare/mică este echipa „Fagura”?

Acum suntem opt persoane cu experiență în finanțe, tehnologii și drept. Sunt adeptul echipelor mici, care fac lucruri mari. Planificăm să ne extindem, dar ne grăbim încet. Suntem deschiși pentru oameni noi în echipă, care cred în valorile noastre și ne pot ajuta să creștem mai rapid.

De unde luați banii?

„Fagura” este ca o bancă fără bani în cont, prin care se oferă împrumuturi. Investițiile vin de la investitori. Astăzi lucrăm cu persoanele care pot investi printr-o companie. Discutăm cu autoritățile și sperăm cât mai rapid să avem un cadru care să permită oricărei persoane fizice să devină investitor. Salariile și costurile de dezvoltare ale platformei tehnice sunt acoperite de către mine, dar și de către alți colegi din echipă, care cred în ideea „Fagura”. Finanțarea din banii proprii e primul pas. Desigur că ne vom deschide și către investiții externe, deoarece avem nevoie de lichidități să putem crește mai rapid și să extindem afacerea pe alte piețe externe.

Cât durează analiza unei cereri de împrumut?

Avem în spate un modul cu elemente de inteligență artificială, care ne permite să luăm decizia de a aproba sau respinge cererea de împrumut în mai puțin de o secundă. În acest timp, noi reușim să analizăm istoria de credit a persoanei, veniturile oficiale de la Fisc, alte date demografice, să înțelegem ce capacitate de plată are. În funcție de gradul de risc, atribuim o dobândă individuală. Cei cu venituri bune și istorie de credit pozitivă au dobânzi mici, cei mai riscanți, dar cu capacitate de plată – au dobânzi mai mari. Ulterior, dacă e aprobată, cererea este transmisă investitorilor pentru finanțare.

Cine poate fi clientul vostru? De ce ar trebui să aleg „Fagura” și nu o bancă?

Dacă ai bani disponibili pentru investiții și dorești un venit mai mare decât la depozitele bancare, te așteptăm pe Fagura.com. Sigur, venitul este mai mare, estimativ de peste 10% anual, dar există și o doză de risc. Cei care nu vor să riște deloc, mai bine să meargă la bancă. La fel, dacă vreți credit de un milion de euro, mergeți la bancă. Dacă aveți nevoie de un împrumut mai mic, pe care să îl poți obține 100% online, acasă de pe canapea, la dobânzi comparabile cu cele bancare și mai mici decât la micro-finanțare – veniți la „Fagura”.

Apropo, de riscuri. Ce se întâmplă dacă am investit într-un împrumut și nu se achită la timp?

Avem un proces de recuperare, exact ca la bancă. La etapa inițială, un avocat telefonează clientul și îi expediază scrisori oficiale acasă. Sunt situații obiective când un client și-a uitat parola, a nimerit în spital sau este în vacanță. Ajutăm clientul să facă plățile la timp și oferim posibilitatea achitării cu cardul bancar direct de pe site. Dacă un client e rău-platnic, ne adresăm în instanța de judecată sau companiilor de colectare. Până acum, avem doar un singur client pentru care pregătim să ne adresăm în instanță. Cel mai important, nu e să alergăm după rău-platnici, dar să utilizăm soluțiile tehnologice ca să filtrăm aceste persoane la etapa de depune a cererii de împrumut. Povesteam mai sus despre modulul de Scoring. Astăzi avem o rată de aprobare de 15%, ceea ce înseamnă că pentru a aproba o cerere de împrumut, platforma respinge alte șase. Ne asigurăm de la prima etapă că persoana are capacitate de plată și a demonstrat că este responsabilă la achitarea altor credite.

Care este cifra de afaceri?

Avem patru luni de când ne-am deschis pentru investitori. Astăzi, avem 30 de mii de euro investiţi prin platformă. Suma este încă mică, dar ne bucură ritmul de creștere. În prima lună a fost cca o mie de euro, a doua lună – peste 4 mii euro, a treia lună – peste 12 mii euro și tot așa. E o perioada în care lucrăm să câștigăm încrederea investitorilor. Peste 3 ani planificăm să ajungem la o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro și să fim prezenți în cel puțin două-trei țări. Ne interesează și profitabilitatea. Calculele noastre arată că e suficient să câștigăm 0.2% din cota de piață din Republica Moldova și România, ca să trecem de break-even point.

Cum se calculează succesul proiectului „Fagura”?

Suntem doar la prima etapă de validare a proiectului și cred că e devreme pentru laude. Principala noastră realizare acum e echipa și platforma tehnică, la care am lucrat doi ani, pe care am testat-o cu clienți reali și este funcțională. Ne bucură și faptul că suntem apreciați în exterior. În luna mai, „Fagura” s-a clasat în top trei proiecte fintech în cadrul Future Banking la București.

Cât de ușor sau greu e să lansezi o astfel de afacere în țara noastră?

Astăzi, Republica Moldova nu este o țară prietenoasă pentru inovații. Peste tot în lume, apare mai întâi o inovație, apoi – o lege care să o reglementeze. A apărut internetul acum zeci de ani și statele lumii încă nu știu cum să-l reglementeze. Primele platforme de p2p lending au apărut în Marea Britanie în 2005 și abia în 2013 au apărut primele reglementări. La noi, legislația prevede că pentru a dezvolta un proiect financiar ai nevoie de o licență. Ne-am adresat autorităților, ca să ne ofere o licență, doar că nu au ce să ne ofere, deoarece e un domeniu total nou pentru piața noastră. Acum avem o autorizație de organizație de creditare nebancară, dar nu este potrivită pentru modelul nostru de business. Avem un dialog deschis cu Banca Națională și Ministerul Economiei și Infrastructurii și sperăm să fim auziți.

Cum privește publicul această inițiativă la etapa de lansare?

Avem peste cinci mii de conturi de utilizator create, dintre care cca o mie de potențiali investitori.

Care este viitorul sistemului financiar din țara noastră? Ce trebuie să mai schimbăm aici?

Banii sunt ca seturile de date. Suntem acum în era de open-banking, când doar clientul va fi în măsură să decidă unde își păstrează aceste date, pe ce conturi, cine să aibă acces la ele și ce instrumente să utilizeze pentru plăți. Vor mai trece ani buni până crypto valutele vor ajunge să fie instrumente reale de plată. Până atunci, banii se vor păstra pe conturile bancare. Altceva e că aplicațiile fintech, dar și giganții IT, vor oferi instrumente mai simple care să permită utilizatorilor să facă plăți, să investească sau să obțină un credit. Dilema băncilor e să rămână în trecut și să dispară sau să îmbrățișeze această schimbare și să transforme fintech-urile în parteneri. 

Coordonare text: Svetlana Tataru

Foto: Alex Morgoci