În lumea unde se aleargă după orice și după oricine, unde valorile sunt amețite și se împleticesc printre picioarele maratoniștilor, în lumea selfiurilor, glamourului, banilor, fețelor lustruite și a biografiilor trucate, cei șapte ani de acasă nu au defel greutate. Doar cifra șapte, asta dacă Feng-Shuiul ar zice că e aducătoare de noroc. Iar ei, cinci la număr, cu anii de buletin în jur de 17, adunați și sudați pe 07.07.17. Și-au zis 7 klase. Să mai zici că Iurie Bădicu, producătorul lor, nu se are cu vrăjeala. Mai ales că au fermecat publicul imediat cum au apărut așa frumușei, tinerei și defel împachetați după canonul marii industrii.

Dar una e să începi bine, alta e să continui frumos. Parcursul nu e întotdeauna covor roșu. Primul an de viață cap-coadă a trecut sub semnul norocului.

Anul 2018 a fost foarte bun, dar și foarte greu pentru noi, entuziasmați, dar încă în asincron cu showbizul românesc și, hai să recunoaștem, fără nicio experiență în cel moldovenesc. E anul în care am marcat Concertul de Debut din Grădina Muzeului Național din Chișinău. Botez frumos și emoționant am avut. Iar cea mai spectaculoasă performanță a fost la „Românii au talent” din București.

Astfel, am intrat în sistemul industriei românești. Suntem la start și atât, adică abia am început să alergăm. Acolo toți aleargă, alergăm și noi. E adevărat că suntem altfel colorați, iar diferențele sunt vizibile, asta a și creat interesul caselor de discuri pentru noi. În primul rând, suntem o trupă instrumental – vocală, avem la bază o orchestrație diferită de producțiile momentului, iar textul e plin de romantism, umanism și conservatorism, deși totul este îmbrăcat în haine moderne, de care ne plac nouă, la ai noștri 18 ani.

O, da! Showbizul e curios. Regula de a fi permanent în vizorul public ne deranjează. Glamourul nu este trăsătura noastră caracteristică și asta ne enervează. Vorba multă, la fel ne deranjează. Să răspundem la întrebari, oral sau în formă scrisă, nu e cea mai fericită ocupație. Iubim simplitatea și originalitatea. Creăm muzica pe care o vrem actuală și peste 10 ani. Înţelegem că în fiecare zi sporește evoluția noastră și avansăm din punct de vedere profesional, dar totuși, nu vrem să abordăm un alt cosmos decât cel în care putem zbura noi – 7 Klase.

Ne-am mai dorit în 2018 instrumente noi: 2 acordeoane și un set de tobe. Mai vrem microfoane și mixer, dar … nu ne-au ajuns bani decât pentru o chitară Taylor de 1000 euro și un contrabas la același preț. Greu se fac banii în showbiz. Și ne mai doream mult, în 2018, să sensibilizăm publicul din Italia și Franța, dar o vom facem neapărat. Am trecut această sarcină în agenda 2019.

Chiar dacă avem repertoriul într-un gen muzical mai aproape de anii ʹ30, ne dorim să facem un milion. Dacă nu de dolari sau euro, cel puțin un milion de ascultători ai unei piese marca 7 Klase. Dar dacă e să ne dăm în sincerități cu milioanele, atunci 1.000.000 de prieteni ar fi cea mai mare realizare a trupei.

Fişier

Născuți: 2017. Vârsta medie – 19 ani

Elevi la Liceul Republican de muzică „Ciprian Porumbescu”; Școala de muzică „V. Poleacov”; AMTAP

Text: Victoria Cușnir

Foto: Arhiva Personală