În 2018, Lupii lui Calancea au fost headlinerii celor mai importante festivaluri din România. Iar pentru cele pur art, Basul Capricios a făcut regula. Astfel, Alex Calancea devine un basist de referință pe ambele maluri de Prut. A reușit să împace toate fronturile și să culeagă aplauze, stârnind discuții aprinse și laudative la adresa capacităților sale de basist, dar și de producător de concerte mari și tari!
Din acest bas, notele se desprind ca foile luate de vânt. Cu o incredibilă volatilitate. Și în ele, în notele astea, candid se învelește muzica. Basul nu mai e instrumentul greoi, inert, care emite doar bum-bum, bum-bum. Basul deține dreptul de autor asupra stării care copleșește, transformă, supune fiorilor, dacă e în mână pricepută, care împletește caracterul și delicatețea, nervul si fragilitatea a ceea ce, în esență, este muzica. Iar basul, oricât de vioară ar reuși să sune, tot lup singuratic ramâne. Lup care are nevoie de haită! Și s-a întâmplat ca haita lupului, mai exact fie zis, „Alex Calancea Band” a sărbătorit 10 ani de existență.
Au sărbătorit în scenă. Alături de „Lăutarii” lui Nicolae Botgros cu care au și făcut acum niște ani buni prima fuziune folk-rock. Dar asta a fost tare demult și de atunci atâtea formule au fost încercate, și atât de sus au urcat, că publicul nostru în acest sens e unul absolut răsfățat. Brandul „Alex Calancea Band”, rămâne intact, deși în concert, în față, a ieșit un proiect mai nou by Calancea – „Lupii”. După atâția ani, reveniți alături de „Lăutari”, un remarcabil brand de țară, Nicolae Botgros spunea că și Lăutarii prind în fundiță cei 40 de ani ai lor. Ascultând, Alex și-a trecut umil mâna peste față: unde mă pun eu cu ai mei 10 ani, alături de cei 40 ai „Lăutarilor”?
Îi cunosc de 10 ani. Pe de rost. De la început. În toate formulele. În toate stările. Le știu fiecare pas pe scară. Și trepte au fost multe. Știu de câte ori le venea să dea bir cu fugiții în primii ani, când făceau munca cea mai grea, cea mai puțin apreciată. Atunci erau puzderie de vedete, iar fonograma era regină în scenă. Și apăru acest Calancea cu bandul său, care încet, încet, au început a învăța vedetele să coboare pe pământ și să cânte live. Și vedetele veneau la repetiții ca ditamai staruri, cântând pe-alături de tonalitate, fără a cunoaște cuvintele propriilor piese, de foarte multe ori. Iar Calancea, cel nu prea mers la biserică, îi mai înjura, le mai arăta ușa. Astfel impunând disciplină și respect pentru muzicieni și muzica live. Apoi a pornit moda á la Calancea.
După niște ani de chin şi necaz, artistul a început să-și inventeze plăceri. Cea mai recentă se numește Lupii. Cu toate lecțiile învățate, Alex a pus pe roate, cu aceiași oameni, un proiect la limita dintre cultural și comercial. În doi timpi și trei mișcări, l-a testat acasă, apoi l-a scos la export. I-a mers. Adică nici nu știu dacă acest cuvânt este potrivit aici, pentru că atunci când muncești, iar experiența îți dictează anumite direcții prin care să împaci strategia și principiile, rezultatul oricum apare.
Și dacă e vorba de comercial, care-și are regula de joc, exact ca lupul care-și schimbă părul, iar naravul – ba, Alex și-a tatuat musculatura torsului, pentru un deliciu vizual, și-a schimbat culoarea parului, crescut mustață, provocând un fel de wow! Basul a devenit și mai fiară. Ritmurile domină constant, energia debordează, sunetul potrivit încă se caută și, în mare parte, e găsit, dar traiectoria e absolut clară.
Fişier
Producător, compozitor, orchestrator, basist, lector superior
Data și locul nașterii: 4 ianuarie 1977, s. Movileni, R. Glodeni
Studii: AMTAP
Text: Victoria Cușnir
Foto: Arhiva Personală