Proiect realizat în parteneriat cu MAIB
Serghei Cebotari, președintele Moldova Agroindbank
Interviu: decembrie 2013
În virtutea faptului că îndeplineşte cu succes funcţia de preşedinte al celei mai mari bănci din ţară, „Moldova Agroindbank”, Serghei Cebotari este un bancher versat. Nici nu ne îndoim de asta, la cât de multe ştie despre cum „respiră” cele două segmente importante şi complexe din sectorul bancar – corporate şi retail.
Text: Rodica Ciorănică • Foto: Arhiva Personală
Cum aţi ajuns în domeniul în care faceţi carieră? A fost voia sorţii sau un plan bine pus la punct?
Aş spune că soarta a mers mână în mână cu un plan bine pus la punct, deci cariera oricum a avut o evoluţie logică, fiind bazată totuşi, cred, pe vocaţie. La o anumită etapă a carierei, şi mai ales a vârstei, nu-ţi mai poţi schimba atât de uşor calea, pentru că prea multe lucruri deja sunt aranjate, iar tu eşti responsabil în faţa prea multor oameni care te înconjoară în viaţa personală şi în activitatea profesională.
Să conduci o bancă în Republica Moldova devine tot mai palpitant şi uneori periculos… Cum reuşiţi să vă păstraţi echilibrul şi calmitatea? Care este secretul?
„Legea tăcerii”. Când este vorba de bani, de banii clienţilor, respect această „lege”, pentru că banii iubesc liniştea. Iar pedantismul, acurateţea, calmitatea sunt absolut fireşti în domeniul bancar. Personal, le aplic nu doar în calitate de preşedinte al băncii, ci şi în viaţa de zi cu zi, în relaţiile interumane. Apreciez la cei din jur responsabilitatea, inteligenţa, discreţia şi frumuseţea, în toate sensurile.
Povestiţi-ne despre familia dumneavoastră. Cu ce se ocupă soţia dvs.? Ce visuri legate de copii aveţi?
Soţia mea, economist de profesie, conduce o afacere elegantă, care îi oferă satisfacţie şi aduce bucurii femeilor, făcându-le şi mai frumoase… Cât priveşte copiii, întotdeauna mi-am dorit ca cele două fiice ale noastre să devină, în primul rând, personalităţi. Se pare că visul meu s-a împlinit. Le doresc un viitor senin!
În ce se măsoară fericirea?
Oricine poate fi fericit. Sunt mii de motive care îţi zâmbesc în fiecare zi şi îţi amintesc că ai pentru ce trăi. Chiar dacă Tolstoi a spus că „toate familiile fericite sunt fericite la fel”, eu cred că fiecare este fericit în felul său propriu. Ştiu că trăim timpuri complicate. Totuşi, chiar dacă pentru cineva, aparent, nu există motiv pentru fericire, deşi eu, categoric, nu cred în asta, trebuie doar să ai imaginaţie pentru a identifica lucrurile care te fac fericit.
Dumneavoastră vă consideraţi un om fericit?
Lăsând emoţiile deoparte, vă spun doar că am avut întotdeauna puterea de a trăi exact aşa cum îmi doresc şi de a face exact ceea ce îmi place.
Ce v-a învăţat viaţa în ultimii ani?
Că mai am multe de învăţat…