A trăit 12 ani în Bălți și de atunci e plecat cu familia la Roma. De la o simplă trecere prin biblioteacă, acolo unde a răsfoit cartea „Jupiter’s Travel” scrisă de un jurnalist englez (Ted Simon) unde povestește despre experiența călătoriilor sale, Ivan Pavalencu s-a inspirat să pornească la drum…
Dacă te-ai porni să hornărești în lume, ce vehicol ai alege? Poate o mașină pentru un minim confort sau o rulotă pentru a te simți ca acasă.
Ei bine, Ivan a ales motocicleta. Nu se teme de ploaie și vânt. Își pune căștile în urechi și zboară către noi destinații.
Traseul pe care îl parcurge acum a început de la Roma și a continuat cu Igoumenitsa-Thessaloniki-Instambul- Galați-Tighina-Chișinău.
Dacă tot l-am prins acasă, ar fi fost păcat să nu îl luăm la întrebări. Ivan ne-a povestit de unde are acest spirit de aventură și aproape că ne-a molipsit și pe noi.
Ce te-a adus în toamna asta la Chișinău?
Am făcut un tur cu motocicleta prin mai multe țări din Europa, dar am vrut să revin la origini, să văd locurile unde mi-am petrecut copilăria. De aici și ideea să fac un popas prin Moldova… și nu regret deloc.
Cât de greu sau ușor este să planifici o astfel de escapadă?
Am mereu nevoie de motivație pentru a călători, am nevoie de „steaua mea polară” pentru a înfrunta toate greutățile ce se întâlnesc pe drum. Deci, odată ce găsesc locul ce mă inspira, totul este mai ușor. Decid traseul pe care l-aș putea urmări și în baza sa alte localități de vizitat. Apoi mă folosesc de un simplu excel ca să planific, pe orice zi a călătoriei, km ce-i am de făcut, unde trebuie să ajung, ce trebuie să văd…
Care a fost cel mai lung traseu de până acum?
Acesta de acum va fi cel mai lung. Ar trebui să ajung înapoi la Roma cu 7.500 km circa, făcuți în două săptămâni…Este, să zicem așa, o pregătire pentru alea 12.000/14.000 mii de km ce am în plan să-i fac în următoarea călătorie.
Ai avut motive care să te întoarcă înapoi?
Chiar în prima mea zi de călătorie cu motocicleta, am avut un mic accident cu ea. Nimic grav, călătoria a continuat. Aș putea găsi zeci de motive pentru a explica cauza accidentului, dar adevărul este că am încărcat prea mult acea zi, eram prea obosit și echipamentul nu era excelent, eram neinformat despre temperaturile din Grecia și când credeam că voi găsi 25 de grade celsius m-am regăsit că mergeam pe strada cu zăpadă în ambele părți. Lecție învățată!
Trebuie să fii mai mereu motivat de ceva ca să ai ambiția asta, în funcție de ce îți alegi locația?
Practic este datorită cărților sau mai zis bine, a unei cărți, datorită căreia am devenit călător cu motocicletă: o simplă coincidență și poftim: iată-mă aici! Când citesc mă las inspirat, și dacă autorul, cu jocul său de cuvinte îmi trasmite acea emoție mă regăsesc în câteva minute deja cu harta deschisă. Orice călătorie a mea pornește de la o poveste, fie dintr-o carte, fie dintr-o discuție. Nu m-am pornit niciodată doar ca să nu stau acasă.
Care sunt primele lucruri care îți atrag atenția când mergi spre o destinație?
Fiind aproape toata ziua pe drum, nu pot să nu atrag atenția la modul de a conduce al altor șoferi, independent de vehicol. Cu puțina suprindere trebuie să recunosc că în Moldova șoferii sunt „mai șoferi” decât acum câțiva ani în urmă. Un lucru m-a întristat în această călătorie: animalele de pe stradă. Traseele din Turcia și Istanbul sunt pline de câini și pisici, Moldova și România la fel. Este trist să vezi atâtea animale lovite de mașini. Ar fi necesară o inițiativă care să ia în considerare acest lucru – și bunăstarea animalelor este un semn de civilizație, nu doar a oamenilor!
Majoritatea călătoriilor tale sunt doar tu cu tine, preferi să fii mai mult singur?
Mulți îmi zic că a călători singur este periculos și nu pot decât să le dau dreptate. Dar aceste tipuri de experiențe prefer să le trăiesc singur. Așa sunt mai focalizat pe ceea ce mă înconjoară; savurez mai mult peisajele, lumea, mirosurile…
Apoi dictezi tu timpul și ritmul…
Ești într-o relație de 7 ani, cum acceptă Daniela evadările tale? Ar merge cu tine la drum lung?
Recunosc că sunt un tip norocos. Daniela îmi susține ideile și modul meu de a călători. Deasemenea o susțin și eu în escapadele sale. E corect să fie ceva reciproc!
Merge cu mine cu motocicleta, dar la drum lung nu a fost încă niciodată. Revenind la ceea ce am zis înainte, a călători cu motocicleta este un mare efort fizic. Acum în septembrie este posibil să ai zile de ploi și vânt și totodată nu poți lăsa pe mâine – trebuie să continui! Deci, e necesar să ai o mare motivație și să nu stai pe loc, altfel riști să nu ajungi unde te-ai pornit! În concluzie, să zicem că Daniela preferă alte mijloace de transport.
Cum arată această libertate de a parcurge drumuri întregi cu motocicleta?
Știu că este neconform legilor, dar deseori îmi pun muzica în căști, desigur la un volum acceptabil. Combinația între muzică și motocicletă este pură libertate. În fața ta trec mii de peisaje, soarele te alintă și, pe fundal, muzica ta preferată. Ce poate fi mai aproape de libertate?
Datorită cui ai învățat să-ți trăiești visul?
Sunt călător pe motocicleta datorită unui jurnalist englez, Ted Simon. Da, poate pare banal, dar visul meu ar fi să repet același traseu pe care l-a parcurs el în 1973 și apoi în 2001. După cine știe, poate scriu și eu o carte: „Pe urmele lui Jupiter” (Jupiter îi este porecla). Ar fi grozav!
A călători înseamnă a părăsi locul de confort pentru a ne pune într-o poziție de disconfort, dar călătoriți pentru că altfel deveniți rasiști și o să credeți că doar tradițiile voastre sunt alea adevărate, doar pielea voastră are dreptate, că doar limba voastră este cea mai romantică! Călătoriți pentru a vă întări gândurile și a vă umple de idei.
Călătoriți!