După o primă căsătorie nu tocmai fericită, Carolina Jizdan se bucură că s-a regăsit cu toată ființa în cea de-a doua. Știe ce vrea, iar Mihai poate să-i ofere. Sportul este ca un membru de familie, îi însoțește în toate proiectele lor. Mai nou, Carolina este fondatoarea Academiei IPadel și președintele clubului sportiv CAMI, acolo unde se implică activ și copiii lor. Așa că, drumul de la make-up artist până la antreprenoriat este la un pas distanță, niciodată nu spui niciodată. Frumusețea o găsești în tot.
Text: Zina Bivol
Foto: Aurel Obreja
Există familii perfecte și părinți fără defecte?
Un portret model nu există și perfecțiune la fel. Poate pentru noi, ca părinți, copiii sunt ideali, dar nu și noi pentru ei sau asta vine cu trecerea timpului. Există familie integră, în armonie, cu viziuni și conștiință sănătoasă, echilibrată? Asta da!
Crezi că voi faceți parte din acest tablou?
Chiar dacă formăm o familie mai tânără în ani, împreună tindem și lucrăm în fiecare zi ca să fim într-o înțelegere continuă, sănătoasă și, nu în ultimul rând, echilibrată.
Ți-a lipsit ceva în copilăria ta și te poți bucura azi?
Copilăria mea a fost strictă și cu multe reguli pentru că am părinți din sfera „intelectualității”, care nu au știut cum să îmi arate încurajarea, aprecierea pe care o merită un copil, posibil că nici ei nu au avut-o și nu au știut să o transmită mai departe. Dar azi mă bucur de ea, de oamenii care mă înconjoară, de un soț minunat care mă apreciază și îmi susține orice vis pe care îl port în capul meu.
Tu și Mihai aveți o pasiune aparte pentru sport. Asta v-a unit de fapt?
Ambii iubim acest mod de viață, deși el a fost dintotdeauna implicat în tot felul de proiecte din acest domeniu. La început l-am susținut, ca ulterior să mă îndrăgostesc de sport cu aceeași pasiune. Poate asta și ne-a unit mai mult, că am avut același interese.
Pentru mai mult de un an, ați fost stabiliți în Spania, acolo unde ai reușit să-ți deschizi și un salon de make-up…
Da, se întâmpla asta acum patru ani. Copiii își doreau să vadă cum e să locuiești în altă țară, eu la fel, eram curioasă și chiar simțeam nevoia de o schimbare totală din toate punctele de vedere. A fost un an de meditație asupra trecutului, de conștientizare și de planuri și visuri. Totuși, acasă e acasă, cât de frumoasă ca infrastructură și exotică nu ar fi o țară, când alături nu ai părinții, frații, prietenii de o viață și chiar tradițiile noastre, atunci nu exiști ca personalitate.
De la make-up la fondatoarea Academiei IPadel și președintele clubului sportiv CAMI, de unde până unde s-au întâmplat lucrurile?
E o istorie lungă, cu diverse scări de progrese în lumea frumuseții, căreia m-am dedicat ceva vreme. Deși nu am fost niciodată împotriva transformărilor, plus că mai mulți oameni minunați din lumea sportului m-au convins să mă implic în dezvoltarea acestui domeniu și să fondez o afacere pe această cale. Așa am deschis un club sportiv, acolo unde încerc să ofer oportunități celor care doresc să practice sportul de performanță.
Cum arată o zi din viața voastră? Sunteți o familie care respectă toate regulile, începând cu fuga pe răcoare?
Ahh, nimic deosebit, ca la oricare familie normală și obișnuită, cu trezitul de dimineață și organizarea copiilor pentru școală și grădiniță, apoi noi pe la joburile noastre. Regulile sunt ca să le încalci, așa că nu suntem o familie perfectă. Fuga de dimineață o face cine reușește.
În culisele familie voastre este o poveste interesantă, cât de des o „citiți” și copiilor?
Ha ha ha, începutul acestei povești a fost de la o fotografie. Mihai pe atunci lucra la televiziune. A fost cu multe provocări de tot felul, dar până la urmă dragostea a învins. Prea des nu o citim copiilor, pentru că ei sunt parte din poveste și au văzut totul. Acum ne străduim să-i îndrumăm și îi educăm ca ei să aibă povestea lor de la bun început cu dragoste.
Ai trecut printr-un divorț, fiind mamă deja a doi copii. Cum a fost această acceptare pentru Mihai și cât de mult s-a implicat în educația lor?
Prima căsătorie a fost o experiență nu prea fericită, dar mă bucură copiii pe care îi am, sunt minunați. Fără modestie, au o educație și o inteligență deosebită. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt ai mei, că sunt sănătoși. Mihai s-a implicat la maxim în educația și creșterea lor. Nu a făcut niciodată diferență, dimpotrivă a dat uneori mai mult.
Vorba aceea, e tată cel care crește, nu cel care îi face…
Sigur! Nu e o vorbă, dar e un adevăr pur! Mihai a devenit tată adevărat din toate punctele de vedere pentru copiii mei (noștri), el își merită acest titlu. Un tată își sacrifică din timpul lui și acordă copiilor ce e mai bun și nu zic de lucruri materiale, dar de atenția și grija pe care o dă în fiecare zi copiilor. Un tată niciodată, dar niciodată nu ar spune nici în glumă că nu mai are nevoie de copiii lui. Cu părere de rău, am auzit-o și pe asta…
Aveți împreună cu Mihai un băiat, Carol-Mihai. S-a schimbat ceva după nașterea lui?
A fost așteptat foarte mult, a durat cinci ani ca această minune să vină în viața noastră. Sinceră să fiu, această noutate a venit într-o perioadă mai tensionată, pe când se discuta foarte serios apelarea la un specialist pentru conceperea unui copil. Exact la două săptămâni după astfel de discuții aprinse, au venit și simptomele unei sarcini. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a auzit, iar Carol a ales singur când să vină în familia noastră. Acesta perioadă am simțit-o intens, cu încurajări și aprecieri din partea soțului, plus că eram atât de emoționată și încrezută că Mihai merită să aibă copilul lui de sânge. Dacă să vorbim de schimbări fizice, am adăugat kg în plus față de cum am fost dintotdeauna, dar îmi voi reveni. Atât de tare o admir pe J.Lo, încât mi-am promis că eu la fel voi arată la anii ei. Emoționant? Zic că această naștere și creștere a copilului e cu totul altfel, iar Carol e cel mai norocos să fie într-o familie întreagă, cu patru bunici, părinți și frați. Ce poate fi mai frumos?
Este vreo întrebare pe care o auzi de la copiii tăi tot mai des, în ultimul timp?
Ufff, mă dor aceste întrebări, dar asta e situația la moment. Mereu aud: „Când mergem mai des și noi prin vacanțe sau când vom avea și noi o casă la sol cu grădina noastră?” Și eu încă sper să vină acea zi!
Tu ești o femeie care mereu a avut visuri mari? Cum lupți pentru ele?
Da, exact! De câțiva ani am conștientizat că trebuie să lucrezi asupra visurilor cu gândul și acțiunile. Nu lupt, dar fac compromisuri pentru ca să ajung la materializarea viselor cât mai curând. Dacă am început a doua viață de la zero cu doi copii, vă dați seama ce motivație am acum. Eu vreau să dansez hora la nunta nepoților mei, așa că nu cad așa ușor, cu una cu două. Trebuie să mă țin de un vis cu ambele mâini.
Care este cel mai frumos miracol din viața ta? Sau urmează?
La moment este Carol-Mihai! Noi încă ne întrebăm și totodată mulțumim Universului pentru acest copilaș, sănătos, frumos și cu o culoare la păr rar întâlnită la băieței, un blond natural. De altfel, nu avem cum să îl tundem scurt. Vreau ca zilele să fie miracole pentru care să avem motive în plus să ne bucurăm.