Învățământ primar
Directoare adjunctă pentru activitatea metodică IPLT Waldorf din mun. Chișinău
Învățătoare
Nadejda Dubăsaru
24 de ani de activitate
Interviu de Mihaela Tarlapan
În clasa Nadejdei Dubăsaru, învățarea are ritm și sunet. Poveștile prind viață în timp ce ea atinge delicat corzile lirei, iar copiii ascultă, simt și învață dintr-o stare care se construiește în timp. De 24 de ani, creează un spațiu în care relația devine fundament, iar după câțiva ani petrecuți împreună ajung să „respire același aer”. Blândă și profund prezentă, transformă fiecare întâlnire într-o experiență trăită, în care un simplu „bună ziua, doamna Nadejda” poartă bucurie autentică.
Sunteți deja la a cincea promoție de elevi. Ce ați învățat din fiecare generație și cum v-a schimbat acest parcurs ca pedagog?
Fiecare generație a fost unică, cu propriul temperament și lecții. De la fiecare clasă am învățat ceva. Prima promoție mi-a arătat importanța experienței și m-a făcut să cred că zece ani ar ajunge. După douăzeci de ani de activitate, deși eram mai sigură pe mine, am înțeles că învățarea nu se termină niciodată. A fi pedagog înseamnă să înveți toată viața, deoarece fiecare clasă deschide o poveste nouă.
Ce înseamnă pentru dumneavoastră pedagogia Waldorf și de ce ați ales acest model educațional?
Pentru mine, pedagogia Waldorf a fost mai degrabă un destin decât o alegere, fiind repartizată aici de DGETS. Odată ajunsă, nu am mai simțit nevoia să plec. M-a atras profund viziunea lui Rudolf Steiner, care vede ființa umană ca un întreg – trup, suflet și spirit – și urmărește dezvoltarea armonioasă a voinței, simțirii și gândirii. Totodată, metodele Waldorf mi-au oferit un cadru deschis, unde libertatea creației își găsește sensul.
Cum se vede, concret, diferența dintre o lecție clasică și una desfășurată în sistem Waldorf?
În pedagogia Waldorf, lecția are o structură vie și echilibrată, fiind alcătuită din trei momente. Partea ritmică deschide activitatea și dezvoltă voința prin exerciții dinamice. Urmează partea cognitivă, care stimulează gândirea și înțelegerea. La final, partea narativă aduce o dimensiune afectivă, hrănind simțirea prin povești. Astfel, lecția nu transmite doar informații, ci sprijină dezvoltarea armonioasă a elevului.
Organizați „Sărbătorile Epocii”. Ce rol au aceste activități în dezvoltarea copiilor și ce observați la elevi după astfel de experiențe?
Serbările anuale au un rol important în dezvoltarea copiilor, îmbinând învățarea cu trăirea emoțională și experiența directă. Prin aceste activități, elevii își dezvoltă creativitatea, spiritul de echipă și exprimarea liberă. După astfel de momente, observ mai multă încredere în sine, deschidere și bucurie autentică față de învățare.
În acest sistem, relația cu elevii durează mai mulți ani. Cum construiți această legătură și cum o mențineți vie?
În sistemul Waldorf, relația cu elevii se construiește treptat, prin prezență, atenție și implicare autentică. Îi cunosc pe fiecare, le respect ritmul de dezvoltare și creez un cadru sigur, unde se simt ascultați și încurajați. Legătura se menține prin dialog, activități comune, sărbători și susținere constantă în fiecare etapă a creșterii și învățării.
Organizați seminare și cursuri de formare pentru profesori. Ce nevoi observați cel mai des la cadrele didactice care vin la aceste formări?
Cel mai frecvent, cadrele didactice care participă la seminare caută metode noi de lucru cu noua generație. Își doresc strategii care să stimuleze curiozitatea și implicarea copiilor, mai ales într-o epocă dominată de informație și tehnologie. Astfel, formările devin un spațiu de inspirație și adaptare la nevoile elevilor.
Ce metode de lucru considerați că îi ajută cel mai mult pe copii să învețe cu sens, nu doar să memoreze?
În pedagogia Waldorf, în primii ani de școală, învățarea prinde viață prin artă, imagini și povești care ating sufletul copilului. Așa cum spunea Rudolf Steiner, ceea ce este simțit rămâne în conștiință. Fiecare lecție devine o experiență trăită, unde cuvintele, muzica, desenul și mișcarea se împletesc, hrănind gândirea, simțirea și voința. Astfel, copilul învață activ într-o lume plină de sens.
Cum reușiți să implicați părinții și să mențineți o comunicare deschisă și eficientă cu ei?
Comunicarea cu părinții este esențială în școala Waldorf pentru un cadru armonios și colaborativ. Ședințele, atelierele, iarmaroacele, serbările și ieșirile în natură cu părinți și copii consolidează legături autentice. Aceste momente creează un climat deschis, sprijinind dezvoltarea copiilor și implicarea activă a părinților în viața școlii.
Ce vă doriți să rămână în elevii dumneavoastră după anii petrecuți împreună, dincolo de cunoștințele școlare?
Îmi doresc ca elevii mei să rămână nu doar cu cunoștințe, ci și cu valori care să le ghideze viața: cinste, respect, bunătate, responsabilitate și curajul de a fi ei înșiși. Sper să păstreze bucuria descoperirii, curiozitatea și capacitatea de a privi lumea cu empatie. Astfel, educația devine o temelie pentru formarea unei ființe echilibrate.