Învățământ primar
Director adjunct instruire la IP Liceul Teoretic „Elada”,
s. Măcărești, r-nul Ungheni
Învățătoare
Tatiana Toma
40 de ani de activitate
Interviu de Corina-Maria Dreagla
Și-a dedicat viața copiilor și educației timp de patru decenii. Încă din copilărie a simțit o dragoste aparte pentru domeniul educației, având ca model prima învățătoare, care a inspirat-o și i-a oferit dorința de a transmite mai departe cunoștințe și valori. Astăzi, majoritatea o cunosc drept un învățător care a pus suflet în fiecare generație și care a crezut în potențialul fiecărui elev. Totuși, ce poate fi mai frumos decât să revezi foștii elevi, care revin în aceeași clasă, doar că deja în rol de părinți, alături de copiii lor?!
De 40 de ani, activați în aceeași instituție. Cum au fost acești ani pentru d-voastră?
Au fost ca o carte cu multe file – cu reușite, cu provocări, dar și cu multe satisfacții. Am văzut generații care au crescut și au devenit părinți, iar apoi copiii lor îmi sunt elevi. Școala este mai mult decât un loc de muncă, pot spune că este a doua casă.
De două decenii îmbinați funcția de director adjunct cu cea de învățător. Cum reușiți să fiți un exemplu atât pentru copii, cât și pentru colegi?
Încerc să fiu acea persoană care nu educă valorile, ci le trăiește zilnic împreună cu ei. Cred că exemplul personal mă ajută să îmbin aceste roluri prin organizare, responsabilitate și respect față de colegi și elevi.
De 40 de ani, ghidați copiii spre calea cunoștințelor. Cum ați trăit experiența să fiți profesoara copiilor, foștilor elevi?
Emoțiile sunt puternice, dar controlate, este una dintre cele mai mari bucurii – ca o binecuvântare să știi că munca ta a lăsat urme frumoase. Când mama sau tata stau în banca din spate privindu-și copilul, care învață ceea ce cândva au învățat ei, simt o plăcere. Mă strădui să fiu la fel de blândă ca atunci…
Cum ați adaptat metodele de predare de-a lungul anilor pentru a rămâne la fel de relevantă, interesantă și actuală?
Schimbarea mă motivează mult. Am înțeles că fiecare generație are propriul ritm și propriile nevoi. Am trecut de la metode tradiționale la lecții interactive, folosind tehnologia și activități practice, dar adaptarea nu înseamnă doar tehnologie, ci și să înțelegi că elevii de azi au nevoie de mai puțină memorie și mai multă gândire critică.
Ce principii pedagogice au rămas neschimbate pentru d-voastră, indiferent de timp sau context?
Respectul pentru copii, răbdarea și responsabilitatea. Orice copil poate învăța, dacă i se oferă timp și încredere. O lecție nu se termină atunci când auzi clopoțelul, ci când elevul spune „am înțeles”.
Unde se sfârșește rolul profesorului și unde începe responsabilitatea familiei în dezvoltarea unui copil?
Fără susținerea de acasă, orele de la școală nu sunt suficiente. Profesorul formează și educă la școală, dar temelia se construiește în familie. Doar prin colaborare și comunicare putem asigura dezvoltarea armonioasă a copilului.
Ce credeți că s-a câștigat și ce s-a pierdut în educație, odată cu schimbarea generațiilor și digitalizarea?
Am câștigat acces la informație și metode moderne, lecții interactive, dar, parțial, s-au pierdut răbdarea și contactul direct. Misiunea noastră este să îmbinăm utilul cu frumosul pentru a le trezi curiozitatea picilor.
Ce înseamnă în opinia d-voastră să fii un profesor bun?
Un profesor bun nu este acela care știe tot, ci cel care întreabă și nu se teme să spună „hai să căutăm împreună”. Este cel care inspiră, motivează și rămâne deschis să învețe de la elevi. Un profesor bun nu transmite doar cunoștințe, ci modelează caractere.
Cum vă doriți să fiți amintită de foștii elevi peste ani și ani?
Ca o învățătoare care i-a învățat nu doar să citească și să scrie, ci să fie oameni buni, care a avut răbdare, a încurajat și a crezut în elevii săi. Dacă am lăsat o amprentă pozitivă în viața lor, consider că mi-am îndeplinit misiunea.
Pedagogia pentru d-voastră este…
Pedagogia este o călătorie infinită din trecut până în prezent, o responsabilitate care mi-a modelat întreaga viață, o artă care m-a învățat și mă învață ce e iubirea, răbdarea, înțelegerea.
Ce reprezintă pentru d-voastră nominalizarea în proiectul „100 de profesori care schimbă Moldova”?
Este o bucurie și o confirmare că munca depusă de-a lungul anilor a avut impact. Această nominalizare aparține, în egală măsură, și elevilor, și colegilor mei, dar și tuturor profesorilor care aprind zilnic lumina în sufletul copilului.
Dragostea față de copii, dedicația profesională și responsabilitatea o caracterizează. În fiecare zi, fetița mea vine acasă entuziasmată de metodele carusel, păianjen sau diamant, pe care doamna Tatiana le aplică la ore. Doamna profesoară integrează perfect tehnologiile moderne în predare, utilizând ecrane interactive și resurse digitale pentru a face lecțiile mai atractive pentru cei mici, fapt care îi ajută să însușească mult mai rapid materia. Este un profesor care își iubește elevii, îi îndrumă nu doar spre matematică și limba română, ci și spre dragostea față de frumos, de viață.