Științe socio-umane
IP Liceul Teoretic „Alexei Mateevici” din or. Cricova, mun. Chișinău
Profesoară de istoria românilor și universală
Galina Marcu
Interviu de Mihaela Tarlapan
După 24 de ani în educație, dintre care 11 ani la catedră, Galina Marcu spune că emoția nu a dispărut. S-a transformat în atenție pentru fiecare clasă și fiecare copil. Premiul obținut la „Pedagogul Anului” a confirmat acest parcurs. O profesoară care se consideră „obișnuită” poate avea un impact real, iar în spatele acestei modestii stă muncă constantă, adaptare și grijă autentică pentru elevi.
Vă mai amintiți prima zi în fața elevilor? Ce emoții ați avut și ce a rămas neschimbat din acel moment până azi?
Prima zi petrecută în fața elevilor a fost marcată de un puternic amestec de emoții contradictorii. Pe de o parte, exista o stare accentuată de nesiguranță, determinată de lipsa experienței practice: aveam impresia că nu stăpânesc suficient vocabularul necesar pentru a asigura coerența și continuitatea discursului didactic, iar gândurile îmi erau adesea fragmentate, generând o stare de confuzie interioară. Un aspect care s-a menținut, într-o anumită măsură, până în prezent, este emoția resimțită în momentul întâlnirii cu noi grupuri de elevi.
Ați trecut prin roluri diferite în educație, de la coordonator de programe la profesor. Ce v-a determinat să alegeți sala de clasă?
Trecerea de la funcția de coordonator de programe în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău către activitatea didactică propriu-zisă, în calitate de profesor, a fost determinată inițial de considerente pragmatice. În mod concret, dorința de a evita naveta zilnică dintre Cricova și Chișinău a constituit principalul factor care a stat la baza acestei decizii. Cu toate acestea, pe parcursul activității la liceu, această schimbare a căpătat o semnificație mult mai profundă decât cea anticipată inițial.
Elevii spun că reușiți să transformați istoria într-o lecție de viață. Cum faceți acest lucru concret, la ore?
Pentru a menține interesul și implicarea elevilor, utilizez în mod echilibrat elemente de spontaneitate, precum intervenții umoristice sau glume de moment, adaptate contextului lecției. Acestea au rolul de a destinde atmosfera, de a stimula curiozitatea și de a facilita o relaționare mai deschisă între profesor și elevi. În acest mod, actul educațional devine mai dinamic și mai accesibil, favorizând participarea activă și consolidarea unui climat pozitiv de învățare.
În 2025 ați fost premiată în cadrul concursului „Pedagogul Anului”. Ce a validat acest rezultat pentru dumneavoastră?
Participarea la concursul „Pedagogul Anului” a reprezentat pentru mine o ieșire autentică din zona de confort, oferindu-mi oportunitatea de a valorifica și de a demonstra toate experiențele și competențele acumulate de-a lungul parcursului profesional. Această experiență a avut un impact formativ profund, oferindu-mi o perspectivă nouă asupra propriei evoluții. Obținerea locului III la nivel municipal reprezintă nu doar o recunoaștere a efortului depus, ci și o dovadă că, indiferent de percepția inițială, chiar și un profesor care se consideră „obișnuit” poate atinge performanțe.
Ați organizat un concurs național cu participare internațională. De ce considerați important ca elevii să se conecteze la identitate și valori prin astfel de inițiative?
Concursul național cu participare internațională oferă elevilor un cadru valoros de formare și dezvoltare, facilitând acumularea unor experiențe autentice de colaborare și interacțiune academică. Prin implicarea în astfel de activități, elevii au posibilitatea de a lucra în echipă, de a face schimb de idei și de a se raporta la standarde diverse de gândire și exprimare. Aceste experiențe contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor de analiză, argumentare și comunicare, stimulând totodată interesul pentru performanță și excelență în domeniul educațional.
Ați publicat articole despre motivarea elevilor. Ce funcționează cel mai bine în practică atunci când un elev își pierde interesul pentru învățare?
În situațiile în care un elev își pierde interesul pentru învățare, este esențială intervenția prin strategii de motivare individualizată, bazate pe dialoguri practice și adaptate intereselor sale personale. Această abordare contribuie la creșterea gradului de implicare și la redobândirea motivației pentru învățare, facilitând apropierea elevului de disciplina istoriei.
Cum recunoașteți potențialul unui elev care nu se evidențiază din start?
Elevii care nu se remarcă inițial printr-o participare activă la ore pot ajunge să dezvolte un interes autentic pentru disciplina istoriei, în condițiile în care procesul didactic este adaptat stilurilor lor de învățare și nevoilor cognitive. Prin utilizarea unor strategii atractive, precum prezentarea conținuturilor sub formă de narațiuni cu elemente de legendă, poate fi stimulată curiozitatea și implicarea acestora.
Ce valori încercați să transmiteți dincolo de conținutul lecțiilor de istorie?
Dincolo de conținuturile strict istorice, urmăresc formarea la elevi a unor valori fundamentale, esențiale pentru dezvoltarea lor ca persoane și cetățeni responsabili. În cadrul activităților didactice, acord o atenție deosebită cultivării respectului față de ceilalți, promovării toleranței, dezvoltării empatiei și consolidării bunului simț.
Dacă ar fi să descrieți în câteva cuvinte profesorul care ați devenit astăzi, ce ați spune despre dumneavoastră?
În prezent, mă aflu într-un proces permanent de dezvoltare și perfecționare profesională, adaptându-mi în mod constant demersul didactic în funcție de context și de nevoile concrete ale elevilor. Am reușit să îmi consolidez un mod de exprimare clar și fluent, care facilitează comunicarea eficientă la clasă și înțelegerea conținuturilor de către elevi.
Povestea cu atâta pasiune și entuziasm temele, încât nu mai aveam necesitatea să revizuiesc tema acasă. Datorită ei am învățat să gândesc critic, să pun întrebări și să nu iau nimic „de-a gata”. Ea mi-a trezit duhul unui observator prin scrierea corectă a eseurilor și a argumentelor relevante.