Casa ei arată ca o prietenă bună care nu te dezamăgește niciodată, dimpotrivă, îți este confidenta ta de neînlocuit.
La etajul întâi m-a surprins multitudinea de obiecte inspirate din tradițiile noastre: țoluri, perne brodate cu ornamente națioanle, fețe de masă brodate și ele. Elementele de decor sunt atât de drăgălașe și jucăușe precum zâmbetul Vioricăi. E un stil mai mult eclectic în care rusticul și modernul și-au dat întâlnire. Peretele din cărămidă decorat cu rame vintage, un șemineu flămând de lemne, care va mânca jăratic în serile lungi de iarnă, tot felul de suvenire inspirate din cultura Indiei și a altor țări își îndeplinesc menirea de a bucura ochiul și oaspeții.
Scara în formă de spirală ce duce spre etajul al doilea îți creează impresia că mergi spre un labirint care are un capăt cald și plin de lumină. Nu am dat greș. Acolo am găsit culori pastelate, inspirații vintage și multă lumină. Lucruri mici și drăguțe s-au adunat pe rafturile unui dulap care, am impresia că anume pentru ele a fost creat.
Viorica adoră levănțica. Iată de ce bucheţele mici parfumate sau tablouri cu flori mov i-au cucerit casa.
Se spune că fiecare oraș din lume are în suflet un sat. Eu mi-am zis că fiecare suflet trebuie să aibă o
casă. Și dacă nimeni nu a interzis visurile în lumea noastră, eu le-am urmat. A fost o dorință mai veche, spre care visam mai mereu. Există zile când nu vrei să-ți vezi vecinii, alteori stai cu prietenii la terasă până după miezul nopții, savurându-ți cafeaua și voia bună, fără ca nimeni să te audă de după perete sau să-ți bată în calorifer. O casă nu e un lux, e o necesitate, dacă nu depășește chenarul limitelor posibile. Astfel, mica mea căscioară m-a cuprins în brațele ei așa cum am visat-o cândva, cu living, terasă și un cămin cu lemne unde să-mi găsesc vorbele pe care să le aștern calde pe gura celor care le așteaptă. Acum știu că nimic nu poate fi imposibil decât a elimina din posibil nonposibilul. Dar zorii, dimineața, se cer la fel în brațe, cu ceașca de cafea, când tu deschizi spre lume larg fereastra, afirmă Viorica Nagacevschi.
În casa ei s-a instalat armonia, inspiraţia, creaţia şi spiritul unui cămin ce te cuprinde cu energia lui. Vom reveni…
Text: Iuliana Mămăligă. Foto: Tina Purcel