Selecție de texte din proiectul Decalog publicate de-a lungul timpului în VIP magazin. Adevăruri etern valabile și oameni care… Oameni care pot fi asemănați cu cărți.
Autoare: Ana Popenco
ȘTEFAN PETRACHE
I. să te asculţi pe tine însuţi
Prima, dar nu poruncă, fiindcă eu nu sunt nici Iisus, nici Moise. Primul sfat de fapt, pentru toţi românii din Basarabia sau moldovenii, cum doriţi, aşa le spuneţi (pentru mine, asta nu este tocmai important, pentru că ar fi un motiv de zâzanie în plus). În primul rând, să te asculţi pe tine însuţi preţuind cuvântul. Eu, pentru cuvântul bine pronunţat şi bine înţeles, am avut de plătit încă de la 16 ani. Tocmai pentru pronunţie am fost prima dată dus de KGB, chiar de la ore pe la 8 dimineaţa. Eram învinuit de naţionalism, antisovietism… Au urmat interogări nesfârşite şi propuneri de a „scrie” despre colegii mei. De a fi un fel de стукач… Toate se decideau la Moscova, iar ai noştri trebuiau să-şi găsească o ocupaţie ca să-şi îndreptăţească salariile, pensiile care nu erau de 120 de ruble doar, dar mult mai bunicele. Să te aştepţi la orice, important este să nu te trădezi pe tine însuţi. În viaţă plouă, e grindină, ninge. Se usucă şi pădurea, crapă şi piatra. Trebuie să fii gata omeneşte de toate, dar să nu trădezi…
II. să înţelegi răbdarea
III. să se gândească mai mult
IV. să-i ţii minte pe cei care nu te uită
V. să (se) gândească altfel
VI. să ştii să iubeşti inteligent
VII. să poţi să-ţi aminteşti…
VIII. să existe curajul
IX. să vrei să fi primul
X. să ştii să ierţi şi să ai bucuria iertării
CONSTANTIN TĂNASE
I. Facerea
Motto: „Nașterea este acea fărâmă de nemurire și eternitate care este dată muritorului”. (Platon)
Bună dimineața, Lume, iată am apărut și Eu.
II. Copilăria
III. Mama
De mama îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină. Din toate imaginile, prima care îmi apare este mama cu degetele mâinilor însângerate care rodea rufele de tabla aia cu valuri, căreia țăranii îi ziceau atunci rusește „doskă”. Asta era pe atunci singura și cea mai performantă „mașină de spălat”… Rodea fiecare rufă aparte, apoi ieșea afară să le înșire… Noi urmăream cu nasurile turtite la geam cum le înșira, învăluită într-un nor de aburi… Când azi văd cu câtă ostentație se promovează femeia „descoperită”, dar nu femeia născătoare de prunci, care menține focul în vatră, îmi apare în imaginație chipul senin al mamei, cu mâinile zdrelite de „doskă” și umflate de ger… Astăzi toți caută cu febrilitate ideea națională a R. Moldova. Sunt convins că ideea națională a unui stat bolnav, cum e al nostru, trebuie să fie respectul față de MAMĂ, față de FEMEIE în general. Dacă nu instituim cultul femeii, nu vom avea o națiune sănătoasă și liberă.
IV. Destinul
V. Limba română
VI. Familia
VII. Scrisul
VIII. Cetatea
IX. Bărbăția
X. Stingerea
Motto: „De unde putem ști ce este moartea, dacă nu știm încă ce este viața?” (Confucius)
VLADIMIR BEȘLEAGĂ
1
La ceasul dimineţii, cu sufletul curat, să spui în ruga ta: „Mulţumescu-ţi, Doamne, pentru această zi pe care mi-ai dăruit-o şi-ţi jur că voi osteni din toate puterile ca s-o trăiesc cu rost şi folos, nu atât pentru mine, cât pentru binele tuturor oamenilor…
2
Da, lumea este aşa precum este: clădită pe Rău. Dar să nu uităm nici măcar o clipă că se ţine pe Bine.
3
Îndoiala a fost şi rămâne principiul meu de viaţă.
4
Ştiu: Zilele îmi sunt numărate. Dar eu am să le înmulţesc! Cum? Am să muncesc câteva ore, după care am să dorm un scurt somn. Apoi iarăşi am să lucrez şi iarăşi am să… aţipesc… Şi, aşa, dintr-o singură zi, am să fac trei şi… patru…
5
Textele la care lucrez, mai întâi le Visez, abia după aceea le trec pe hârtie sau pe suport electronic.
6
Ca să înţelegi ceva din viaţa pe care o trăieşti, caută a trece prin toate nenorocirile şi durerile posibile, gustând-o până la fund, până la cel mai negru tragism, dar… Dar când vei purcede a o interpreta şi ordona, s-o abordezi sub aspectul Comico-Ironic, dacă nu doreşti să-ţi ieşi din minţi, căci, până la urmă, vei înţelege întreaga absurditate a existenţei noastre pe acest binecuvântat şi totuşi nenorocit pământ…
7
Aut Caesar, aut nihil.
8
„Copil, mi se păru că viaţa-i Paradis,
Bătrân, am înţeles că nu-i decât Infern.
Efemeridă eu, – tu,Timpule Etern,
De astăzi, vezi, mă mut
Să locuiesc în Vis.
Tu, Visule, deschide poarta larg!
Vin eu, cel amăgit de-o splendidă Poveste.
În urma mea, mulţime, durerile se sparg
Şi munţii-şi pun năframe de negură pe creste.
Să fugi de viaţa asta, trebuie să fugi de tine,
Căci visele, cu toate, din sufletu-ţi răsar.
Nici ele nu-s la fel: Vis Alb sau Vis Coșmar…
Dar cine-ţi dă alt Suflet? Da, alt Suflet, cine?..”
PETRU BOGATU
I. Să citești răscitind
II. Memento mori
Am murit în viața mea de mai multe ori și, până la urmă, m-am salvat în extremis întotdeauna într-un chip miraculos. Prima dată s-a întâmplat la scăldat. Aveam vreo șase ani când am plonjat de pe un mal abrupt, imitându-i pe băieții mari din preajmă. Am nimerit într-un vârtej, și, spre deosebire de ei, nu am avut nici puterea și nici dexteritatea să ies din râu. Mă înecam tăcut fără să chem în ajutor. Mai ales că pe mal nu era nimeni. Băieții și-au luat hainele și au plecat. Înghițeam deja apă, când unul dintre ei, într-un mod cu totul inexplicabil, s-a întors, a intrat în râu, mi-a întins mâna și m-a scos pe țărm. Nu pot spune că acest incident mi-a schimbat viața. Eram prea mic și prea necopt ca să trag niște concluzii. Poate tocmai de aceea am avut parte de mai multe experiențe ale morții până să-mi dau seama că acestea nu au cum să fie întâmplătoare. Că-s niște semne divine care mă îndeamnă dacă nu neapărat să mă primenesc, cel puțin să mă grăbesc. Unde? Să învăț să trăiesc de parcă aș muri mâine. Să învăț să visez de parcă aș exista veșnic. Toți putem fi nemuritori, zicea Mircea Eliade, dar trebuie să murim întâi.
III. Să nu încremenești în proiect
IV. Răul este lipsa binelui
V. Dumnezeu vrea să facă totul pentru a nu ne lua liberul arbitru
VI. Iubește și fă ce vrei
VII. Totul este deșertăciune și goană după vânt
VIII. Să nu-ți faci chip cioplit
IX. Ideile mișcă lumea, nu materia
X. Nu ești învins decât dacă refuzi lupta
NICOLAE DABIJA
I. Nașterea
II. Poezia
III. Lecții de viață
IV. Creație
V. Profesie
VI. Credință
VII. Dragostea
Maria Răzeșu, eroina cărții mele „Tema pentru acasă”, afirmă: „Dacă ar fi să scoți din Biblie câteva întâmplări, niște psalmi, unele file și chiar pe unii profeți cu cărțile lor, ea tot Biblie rămâne; dar dacă scoți din ea Iubirea, aceasta devine o carte oarecare…”
Dragostea e cea pe care se ține lumea, ea mișcă sori și planete, ea face să răsară iarba și să rodească pomii. E unica avere din care cu cât mai mult dai, cu atât mai mult îți rămâne.
Dacă ar fi să fac o definiție pentru cele două stări posterioare existenței omenești, aș spune: iadul este ură, raiul este iubire. Iar pentru unii, care urăsc tot timpul, iadul începe de aici, de pe pământ. Iubirea îți dă aripi. Atât. Zborul deja depinde de tine.
VIII. Libertatea
IX. Crez
X. Moartea
Vsevolod Cernei
I. Totul este relativ
II. Nu te compara cu nimeni.
III. Tu eşti primul responsabil pentru toate problemele tale.
IV. Nu te supăra pe oameni.
V. Nu te răzbuna.
Nicio răzbunare nu poate fi ultima şi definitivă. Răzbunarea nu recuperează pierderile, ci generează altele. Dacă nu poţi ierta, uită. Cineva zicea că fericirea se bazează pe sănătate bună şi memorie proastă. Şi e acelaşi efect al bumerangului ca şi în cazul supărării. Marele cugetător chinez Confucius zicea că dacă ai de gând să te răzbuni pe cineva, sapă mai întâi două gropi. Una pentru cel pe care te vei răzbuna şi alta pentru tine.
VI. Tot ce ţi s-a întâmplat trebuia să se întâmple.
VII. Nu te ataşa de cuvinte, oricât de patetic şi măreţ ar suna.
VIII. Festina lente. Grăbeşte-te încet. Sau deloc.
IX. Orice activitate e joc, distracţie, plăcere, meditaţie, antrenament, competiţie cu tine însuţi.
X. Dacă se termină ceva plăcut, nu te întrista că s-a terminat. Bucură-te că a fost.
Andrei Țurcanu
I. A fi fecior de împărat și a te lupta cu spânul în fiecare seară
II. A fi cu dreptate
III. A îndrăzni și a nu te teme niciodată de îmbucătura spirituală prea mare
IV. A fi (oricând și oriunde) unul dintre ai tăi
V. A fi pentru părinți
VI. A fi patriot, a susține valorile neamului tău
VII. A nu te încrede în vorbele oricărui neisprăvit
Cele mai mari iluzii şi cele mai teribile dezamăgiri le oferă omului nostru simplu politica. Cu fiecare electorală iluziile reînvie, speranţa renaşte şi moldovenii încep (între ei) marea bătălie pentru o nouă minciună, pentru o nouă „şansă” şi un nou „viitor”. „Uraaaa!”, strigă dintr-un capăt de sat, oraş, ţară unii. „Huraaaa!”, le răspund din celălalt capăt de sat, oraş, „ţărişoricuţă” alţii. „Jos!”, ţipă mulţimea la mitingul din partea de jos a satului, oraşului, ţării. „Sus!”, urlă manifestanţii de la adunarea din partea de sus a satului, oraşului, „ţărişoricuţei”. Şi iar, şi iar, la patru ani, la doi ani, mereu şi mereu. Am fost şi eu cândva naivul. Nu! Nu credeam în „şanse”, „viitor de aur” etc. Mi-era de ajuns să nu izbândească răul mai mare. Şi pentru asta eram gata să pun capul pe trunchi, adică să pun la bătaie totul şi să risc totul, indiferent de consecinţele de care îmi dădeam perfect seama, numai să biruie răul mai mic. Tânăr sau nu prea tânăr, dar, cu siguranţă, prost! (…) Dar şi eu m-am ales din această poveste cu ceva. Am înţeles că acolo sus (poate chiar în genere) nu există răul mai mic. Este răul pur şi simplu, în care niciodată nu face să te încrezi.
VIII. A fi cu circumspecție la titluri, demnități, ranguri și alte vanități omenești
IX. A fi una cu patosul demnității naționale
X. A ști să te distanțezi de exaltările gregare și a-ți cultiva orgoliul propriu