Numele Ecaterinei Covali se asociază cu „Punțile către Europa”, primul și unicul proiect – pilot televizat din Moldova prin care s-a consolidat legătura dintre Chișinău și Uniunea Europeană. Zecile de interviuri realizate de autoare cu ambasadori, președinți de țară, prim-miniștri și miniștri din țările UE au adus în Moldova un concept nou despre integrarea europeană, exemple vii de istorii de succes și, o speranță în viitorul comunitar.
Redactor-coordonator: Tatiana Pătrunjel
Foto: Arhiva personală
ÎN DECEMBRIE 2023, ECATERINA A LANSAT SERIA DE DOCUMENTARE „PODURILE PRUTULUI”, PORNIND DE LA CELE 27 DE PUNȚI CARE EXISTAU ACUM UN SECOL ÎNTRE ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA DE AZI. INIȚIAL, TOTUL A ÎNCEPUT CA O CĂLĂTORIE PE URMELE ACESTOR PODURI CARE DOVEDESC O MOBILITATE PERMANENTĂ A CELOR DE PE MALURILE PRUTULUI ÎN PERIOADE NU ATÂT DE DEZVOLTATE CA ASTĂZI.
Ai realizat câteva proiecte televizate cu genericul „Poduri”, cuvânt cu o semnificație destul de puternică. Cum ți-a venit această idee?
„Podurile” au o istorie fascinantă. Pentru prima dată, în mintea mea, ele au apărut prin 2014. Eram studentă, masterandă, la relații diplomatice și am avut onoarea să-mi fie profesor, regretatul Emil Ciobu, ex-Ambasador al Republicii Moldova în România. Povestea cu mare entuziasm despre munca de sol de țară, iar eu, curioasă, m-am întrebat care este misiunea unui ambasador. Atunci, mi s-a pus un „pitic” pe creier și mi-am propus să descos povestea asta. În scurt timp, s-a întâmplat să fiu aleasă într-un concurs lansat de Ambasada SUA și Banca Mondială și să merg la Washington. Am revenit cu titlul de absolvent de onoare al Consiliilor Americane și mi s-a zis că pot să aplic la un fond cu ideile pe care le aveam. Atunci au apărut „Punțile către Europa”, proiect de interviuri cu ambasadorii UE, acreditați la Chișinău. Interviurile cu ei au fost filmate chiar în reședințele lor din Moldova și publicul nostru a avut accesul la cele mai personale laturi ale acestor oameni.
În 2016 ai pornit după lecții de integrare europeană în palatele prezidențiale din Uniunea Europeană. Câți președinți de state ai intervievat? Cine te-a impresionat cel mai mult?
Am fost în nouă țări europene, împreună cu echipa de filmare. Am adus acasă o bază de date foarte valoroasă, în ceea ce privește istoria lor de integrare în UE. Președinții au vorbit despre parcursul european și despre rezultatele pe care le-au atins aceste state, pe parcursul anilor. M-a impresionat Dalia Grybauskaitė, președinta Republicii Lituania, supranumită „doamna de fier” a Uniunii Europene. Lituania, fiind, ca noi, fostă republică sovietică a performat în toate domeniile, odată cu aderarea. Este țara cu cel mai mare procent de cetățeni cu viziuni proeuropene, dintre toate țările UE. De fapt, lituanienii nu au fost eurosceptici niciodată.
Aceste filme, pe care le-aș numi „de colecție”, au fost difuzate la RealitateaTV, dar și gratuit la toate posturile de televiziune regionale. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a votat, unanim, acest demers. Așa că, cetățenii noștri au beneficiat de niște „punți” spre Europa, construite chiar de la ei, din casă.
Ulterior „Punți către Europa” și-a găsit continuitatea într-o serie de interviuri cu foștii președinți ai Moldovei. Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin s-au expus foarte deschis vis a vis de subiectul integrării europene și a parcursului statului nostru către acest deziderat.
Un alt proiect cu aceeași încărcătură simbolică, „Podurile Prutului”, în 2023. Ai pornit să faci Unirea?
Mi se pare ciudat să facem abstracție de realitățile istorice și de sârma ghimpată de pe Prut. Pentru multe familii, atât din Republica Moldova, cât și din România, aceasta a semnificat, pe timpuri, o rupere extrem de dureroasă. Am recepționat, cu mare bucurie invitația lui Dumitru Țîra , directorul grupul de presă REALITATEA de la Chișinău și Relu Ion, directorul Agenției de Presă Rnews de la București , să fiu producătorul acest proiect. Având în spate „Punțile către Europa”, mi-a fost foarte clar ce se dorește de la mine.
A fost o adevărată provocare să găsesc informație veridică, surse, a fost necesar să deschid arhive, să conving puținii martori ai acelor timpuri să ne vorbească. Agenția Națională a Arhivelor a fost foarte receptivă. Astăzi avem doar nouă poduri, care mai unesc malurile Prutului și frații despărțiți cândva. Printre aceste punți am găsit podul lui Grigore Vieru, de la Lipcani-Rădăuți, despre care nu se știe, practic, nimic.
Am muncit în echipă, echipa mea de-o viață!
Am încercat să reconstituim evenimentele istorice prin ochii celor nouă poduri cu bază de piatră, dar construite din flori, emoții și legături de sânge la propriu.