A activat mulți ani ca psiholog la Chișinău, expert în educație, dar totuși a ales de dragul copiilor un sistem de învățământ mult mai avansat, în Regatul Unit. Asta nu înseamnă că s-a despărțit de prietenii și clienții de acasă. Dacă nu face ședințele online, își programează zboruri pentru unele ședințe și seminare, contribuind activ ca lector universitar, formator național și expert în educație și evaluarea echipelor. Ecaterina Moga este psihologul care te ajută să-ți răspunzi singură la întrebări și te face să înțelegi unde este de lucru cu tine.
Coordonare: Zina Bivol
Mereu suntem nesiguri de ce este mai bine și ce nu pentru noi. Când trebuie să ne dăm seama că avem nevoie de un psiholog?
La psiholog merg nu doar persoanele care se confruntă cu anumite probleme în viața lor, care au trecut prin experiențe dureroase, au anumite traume sau stări de anxietate, etc. La psiholog apelezi chiar și atunci când ai nevoie să descarci acel flux emoțional toxic pe care îl acumulezi în interacțiunea ta de zi cu zi cu cei din anturajul tău. Spre regret sunt adesea întâlnite situațiile când clientul mai întâi discută situația prin care trece cu vecinii, prietenii, colegii și când ajunge în impas, peste o anumită perioadă, când observă că starea lui e mult mai dificilă, caută și un psiholog. Nu zic că e greșit să avem relații frumoase cu vecinii, prietenii, colegii – o normalitate care conduce la interdependențe, de care avem nevoie pentru a avea o viață în armonie. Doar că linia fină este viața privată, lucrurile personale pe care dacă le împărtășești unei persoane, nespecialist, care nu se detașează de situația și propriile experiențe te poate mai mult debusola decât încurca.
La moment ești plecată din țară, care a fost motivul?
Da, mai bine de doi ani suntem în Anglia. A fost o decizie asumată conștient, o decizie deloc ușoară cunoscând faptul că din punct de vedere al carierei mele eram într-un punct destul de accelerat. Motivul a fost viitorul copiilor. Pe lângă rolul meu de psiholog mai am câteva. Printre ele este și cel de expert în educație. Sistemul britanic de învățământ e unul pe care de multă vreme îl studiam și de fiecare dată când instruiam profesori, manageri fondatori de instituții aduceam în discuție elementele acestui sistem educațional. Noi avem învățători buni, dar asta nu e suficient. E nevoie de o nouă abordare, e necesar un sistem funcțional de jos în sus, în special, o abordare diferita de ultimii 20 de ani.
Eu iubesc Moldova, iubesc tot ce ține de educație, de aceea chiar dacă sunt departe lucrez ACASĂ.
Lucrezi ca psiholog și în afara țării?
În momentul în care am obținut diploma de doctor în psihologie, aveam o viziune clară – să lucrez cu moldoveni din întreaga lume. Cu toate că nu știam exact cum aș putea face acest lucru, dat fiind că aveam și copii mici și călătoritul era dificil, această viziune s-a realizat mult mai amplu decât mi-am imaginat. Un moment semnificativ în cariera mea a fost în decembrie 2016, când am efectuat primele sesiuni de consiliere online cu un client din SUA. Această familie avea nevoie de un specialist din Moldova, iar la momentul respectiv, eram reticentă în ceea ce privește consilierea online. Mai târziu, am realizat că pentru unii clienți este mult mai confortabil să fie în propriul mediu, ceea ce îi ajută să se deschidă mai ușor, să se exprime liber și să-și manifeste adevărata natură. Prin urmare, când a izbucnit pandemia, aveam deja trei ani de experiență în consilierea online.
Cu toate că îmi continuu activitatea în Regatul Unit, rămân strâns conectată cu România și Republica Moldova, contribuind ca lector universitar, formator național și expert în educație și evaluarea echipelor.
La sosirea în Regatul Unit, am continuat să practic ceea ce mă pasiona și mă împlinea profesional. În paralel, am investit constant în dezvoltarea mea profesională, urmând diferite cursuri acreditate, susținând examene și obținând certificări. Îmi doresc să ofer clienților mei tot ce este mai bun. În ianuarie 2023, am devenit membru al Asociației Britanice a Psihologilor, cu recunoașterea tuturor certificărilor mele, inclusiv a titlului de doctor în psihologie. În iunie același an, am devenit membru al CPD, un centru specializat în acreditarea cursurilor de dezvoltare personală și profesională.
Apropo, de ce totuși ai ales să faci specialitatea în psihologie? Pe atunci nu era așa solicitată, precum astăzi.
Am ales specialitatea în psihologie pentru că am simțit o conexiune profundă cu această profesie încă de la o vârstă fragedă. Din copilărie, m-am orientat către ascultarea și ajutarea oamenilor din jurul meu. Am avut întotdeauna darul de a încuraja oamenii să-și descopere potențialul și să depășească obstacolele cu încredere. Interesul meu pentru psihologie s-a conturat în timpul anilor de studenție la Colegiul Pedagogic din Orhei, când am început să studiem disciplina psihologiei în anul doi. După absolvirea colegiului, am continuat să studiez psihologia la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Psihologie, apoi am urmat un program de masterat și, mai târziu, am obținut doctoratul în acest domeniu.
Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se adresează moldovenii?
Desigur, în activitatea mea, am întâlnit o gamă variată de probleme cu care moldovenii se adresează pentru consiliere și ajutor psihologic. Printre cele mai frecvente se numără:
Anxietatea: Mulți se confruntă cu stări de anxietate, care pot fi legate de diverse aspecte ale vieții, cum ar fi locul de muncă, relațiile sau viitorul incert.
Fobiile: Alte probleme comune includ fobiile, cum ar fi frica de zbor, spații închise sau animale.
Probleme în cuplu: Relațiile de cuplu pot aduce cu sine diverse provocări, iar mulți moldoveni caută ajutor pentru a face față conflictelor și dificultăților în relația lor.
Atacurile de panică: Atacurile de panică sunt o altă problemă pe care o întâlnesc în practică, iar acestea pot fi copleșitoare și înfricoșătoare.
Pierderea unei persoane dragi: De asemenea, pierderea unei persoane dragi poate genera un profund stres emoțional și trauma, iar persoanele afectate pot căuta sprijin pentru a face față acestei pierderi.
Probleme de adaptare: Mulți moldoveni se confruntă cu dificultăți în a se adapta la un nou mediu sau la schimbări majore din viața lor, cum ar fi emigrarea într-o altă țară.
Neîncrederea în sine: Probleme legate de neîncrederea în sine și de autostimă sunt adesea subiectul sesiunilor de consiliere.
Traume din copilărie: Un alt aspect este tratarea traumelor din copilărie, care pot avea un impact profund asupra vieții adulților.
Relații toxice: Mulți caută ajutor pentru a înțelege și a gestiona relații toxice sau abuzive.
Frica de a vorbi în public: Frica de a vorbi în public poate fi o problemă pentru unii, mai ales în contextul profesional.
Acestea sunt doar câteva dintre situațiile cu care mă confrunt în practica mea de psiholog, iar abordarea strategică și identificarea cauzelor subiacente sunt esențiale în elaborarea unui plan de acțiune personalizat pentru fiecare client.
Cum ne dăm seama că avem nevoie să mergem la terapie?
Este foarte important să fim conștienți de semnele care ne pot indica că avem nevoie de terapie și să nu ezităm să căutăm ajutor atunci când avem nevoie. Iată cum ne putem da seama că ar putea fi momentul să mergem la terapie:
Simptome persistente: Dacă experimentezi simptome sau sentimente persistente, precum anxietate excesivă, tristețe profundă, furie intensă, stres cronic sau oricare altă emoție negativă care nu pare să dispară sau să se amelioreze în mod natural, este un semn că ar putea fi util să consulți un terapeut.
Probleme în relații: Dacă ai dificultăți în relații, fie că este vorba despre relații de cuplu, familiale sau interpersonale, și aceste probleme persistă sau se înrăutățesc în ciuda eforturilor tale de a le rezolva, terapia poate oferi instrumentele necesare pentru a aborda aceste probleme.
Depresie sau anxietate: Dacă experimentezi simptome severe de depresie sau anxietate, cum ar fi pierderea interesului pentru activități, izolarea socială sau atacuri de panică, este important să consulți un terapeut pentru evaluare și tratament.
Dificultăți în luarea deciziilor: Dacă te simți blocat în luarea deciziilor importante și asta îți afectează calitatea vieții, un terapeut te poate ajuta să îți clarifici valorile și obiectivele și să iei decizii mai bine informate.
Este important să înțelegem că a merge la terapie nu înseamnă că suntem slabi sau defectuoși. Din contră, este un act de curaj și auto-îngrijire care poate îmbunătăți calitatea vieții noastre și ne poate ajuta să ne dezvoltăm mai bine.
Cât durează o sesiune de consiliere și cât de frecvente trebuie să fie?
Durata și frecvența ședințelor de consiliere pot varia în funcție de nevoile individuale ale clientului și de natura problemelor cu care se confruntă. Iată câteva aspecte de luat în considerare:
Durata ședinței: Durata medie a unei ședințe de consiliere este de aproximativ 50 de minute. Cu toate acestea, ședințele pe care le desfășor durează aproximativ 35-45 de minute. Durata nu este cel mai important aspect; mai degrabă, eficacitatea terapiei se măsoară în funcție de rezultatele obținute.
Fiecare persoană și fiecare problemă sunt unice, iar terapia ar trebui să fie personalizată pentru a răspunde nevoilor specifice. Evaluăm periodic progresele pentru a determina dacă modificări în durată sau frecvență sunt necesare pe parcursul terapiei.
Cum să ne asigurăm că ședinţele de terapie sunt confidenţiale?
În Republica Moldova, deocamdată nu există o lege specifică privind confidențialitatea în terapie, dar aceasta este o normă etică și profesională pe care o respect cu strictețe. Aceasta înseamnă că informațiile personale și conținutul ședințelor de terapie nu vor fi divulgate sau partajate cu nimeni în afara cadrelor legale și etice. Confidențialitatea este un aspect crucial în procesul terapeutic, iar terapeuții profesioniști pun un accent deosebit pe respectarea acesteia. Dacă ai orice nelămuriri sau îngrijorări, nu ezita să discuți cu terapeutul tău pentru a-ți asigura că te simți în siguranță și protejat în timpul terapiei.
Ai un mesaj special pentru oamenii care vin la tine la terapie?
Terapia este un proces colaborativ, iar succesul său depinde de efortul și deschiderea dumneavoastră. Cu determinare și angajament, putem lucra împreună pentru a vă atinge obiectivele și a vă îmbunătăți bunăstarea mentală și emoțională.
Le mulțumesc oamenilor care îmi acordă încrederea de a-i ghida în călătoria lor spre o viață mai sănătoasă și mai fericită. Sunt aici pentru a-i susține și a-i ajuta să-și transforme în mod pozitiv viața.
Relații sută la sută sănătoase – lipsite de „toxicitate” – există?
Nu. Nu știu dacă am dori un mediu atât de steril. Din experiențele mai dramatice învățăm cum să luptăm, cum să ne iubim, cum să ne apreciem, cum să spunem NU. Mai toxic decât relațiile toxice este situația când noi devenim toxici pentru noi, de aici începe procesul de demoralizare și depersonalizare. E important să depistăm la timp semnalele relațiilor toxice și să învățăm mecanismele de apărare, iar când e cazul să putem închide pagina acelei relații. Mai complicat este în situația când avem relațiile toxice părinți-copii, frați între frați. Aceste situații sunt mult mai complexe decât cele de genul prieteniilor sau relațiilor la locul de muncă.
Adesea mai multe relațiile încep frumos, dar cum de ajung „toxice”?
Relațiile care încep frumos și devin ulterior “toxice” pot fi rezultatul mai multor factori și din păcate, sunt din ce în ce mai frecvente în societatea contemporană. Există mai multe motive pentru acest fenomen:
Superficialitate în relații: Uneori, oamenii se implică în relații fără să investească timp și efort în cunoașterea profundă a partenerului lor. Acest lucru poate duce la probleme ulterioare, pe măsură ce diferențele și neînțelegerile devin mai evidente.
Lipsa de comunicare: Comunicarea este cheia unei relații sănătoase. Când oamenii nu își exprimă nevoile, temerile și frustrările, acestea pot aduna și pot deveni surse de tensiune în relație.
Lipsa de încredere în sine: Când unul sau ambii parteneri au o imagine negativă despre ei înșiși, acest lucru poate afecta modul în care se raportează unul la celălalt și poate contribui la sentimente de gelozie și nesiguranță.
Egoism și dorința de autoafirmare: Fiecare partener poate avea propriile lor interese și nevoi, dar într-o relație sănătoasă, există un echilibru între satisfacerea nevoilor individuale și îngrijirea partenerului.
Este important să recunoaștem că, în unele cazuri, apelarea la un specialist în terapie de cuplu sau consiliere poate fi necesară pentru a depăși problemele și a restabili sănătatea relației.
Cum să avem grijă să evităm momentele mai puțin frumoase în viața noastră?
Iată șapte reguli pe care le practic personal și pe care le împărtășesc pentru a avea grijă să evităm momentele mai puțin frumoase în viața noastră:
Începe cu tine: Iubește-te pe tine și ai grijă de tine în primul rând. Acest lucru nu este egoist, ci esențial pentru starea ta de bine și pentru a putea fi o sursă pozitivă pentru cei din jur.
Fii proactiv: Alegerile pe care le faci în fiecare zi determină calitatea vieții tale. Acționează în loc să reacționezi și ia decizii în funcție de principiile și valorile tale.
Compară-te cu tine de ieri: Concentrează-te pe progresul personal și pe a deveni o versiune mai bună a ta în fiecare zi.
Încetează să te victimizezi: Transformă eșecurile în lecții și oportunități de creștere. Vezi dificultățile ca pe un drum spre succes.
Disciplinează-te: Disciplina este cheia succesului. Dezvoltă obiceiuri sănătoase și menține un program echilibrat în viața ta.
Practicând aceste reguli, poți crea un mediu propice pentru a evita momentele dificile și pentru a te menține pe un drum de creștere și dezvoltare personală.
Vizita la un psiholog nu ar trebui să fie stigmatizată sau considerată un semn de slăbiciune.