
Sportivă în lupte libere
Inspiră prin perseverență, modestie și un echilibru rar între puterea fizică și cea emoțională. Irina Rîngaci este mai mult decât o sportivă – este dovada vie că forța adevărată vine din curaj, disciplină și multă muncă. Anul acesta efortul, profesionalismul și perseverența continuă i-au fost confirmate prin medalia de argint la Campionatul European de lupte pentru seniori de la Bratislava, Slovacia, la categoria de greutate 65 kg, devenind vicecampioană europeană.

Cu timpul, am înțeles că adevărata putere este cea emoțională.
Povestea mea a început acum zece ani, când am decis să merg la sport împreună cu sora mea. De fapt, am urmat pașii ei. De atunci a pornit totul – au apărut succesele și, tot din acel moment, am început să mă formez ca om, ca personalitate și caracter.
„Acasă”, pentru mine, este locul în care mă simt așteptată și în siguranță. Acasă este acolo unde este familia mea.
Cred că ar fi banal să spun, că, astăzi, sunt mai puternică fizic decât acum cinci ani. Cu timpul, am înțeles că adevărata putere este cea emoțională. Am reușit să trec peste multe lucruri, am învățat să recunosc unde și când sunt cu adevărat apreciată, iar, odată cu anii, am înțeles ce înseamnă, cu adevărat, să fii om.
Fiecare înfrângere m-a întărit și m-a motivat să revin mai determinată. Fiecare dezamăgire, fiecare lecție învățată m-a făcut fie să mă întorc mai puternică, fie – în unele cazuri – să nu mă mai întorc deloc acolo unde am avut de suferit.
Lumea nu știe prin câte sacrificii, trece un sportiv. Din fața televizorului, totul pare simplu și ușor de comentat. Mi-aș dori ca oamenii să înțeleagă că rezultatul final dintr-o competiție este rodul unei munci susținute, al recuperărilor dificile după accidentări – uneori chiar și al unor intervenții chirurgicale. Iar toate acestea necesită timp, bani, răbdare și, mai ales, caracter.
Pentru mine, reușita înseamnă ca finalul unui efort să fie fericit. E clar că e nevoie de timp, dar, cu răbdare, vine și acel moment în care pot spune cu mândrie: „Da, am reușit!”
Mama mi-a spus mereu să fiu atentă la oamenii din jurul meu. Și, de fiecare dată, a avut dreptate în privința celor pe care îi consideram „prieteni”.
Atunci când am timp liber, doar pentru mine, aleg să mă regăsesc. Îmi analizez punctele slabe și cele puternice, greșelile sau lucrurile pe care le pot face mai bine, pentru a putea evolua.
Pentru mine, o zi perfectă este atunci când sunt bine emoțional, fără conflicte sau neînțelegeri. Dacă seara adorm cu liniște și bună dispoziție, pot spune că a fost o zi reușită.
Decizia care mi-a schimbat viața, a fost aceea de a rămâne în sport, chiar dacă asta a însemnat să fiu departe de familia mea. A fost un moment de răscruce, pe care nu-l voi uita niciodată și pentru care îmi sunt recunoscătoare. Astăzi știu sigur că a fost alegerea corectă.
Privesc fiecare competiție ca pe o șansă de a-mi depăși propriile limite, nu doar ca pe o luptă pentru medalie. Mă motivează gândul că pot fi un exemplu pentru copiii care își caută drumul în viață și care, poate, văd în mine dovada că visurile devin realitate atunci când nu renunți.
Cred cu tărie că adevărata victorie este atunci când rămâi fidel valorilor tale, indiferent de provocări. În sport, ca și în viață, nu câștigă mereu cel mai puternic, ci cel care știe să reziste, să se ridice și să meargă mai departe cu demnitate. Iar asta este lecția pe care mi-o repet în fiecare zi.
Interviu de Eugenia Ion, Foto: Diana Morozovskaia
#determinare




Lasă un răspuns