PROIECT: FEMME BIJOUX
Sclipitoare, atrăgătoare, scumpe… Bijuterii! Au suportat toate etapele de prelucrare a Sinelui: tăierea și topirea metalului interior, presarea stereotipurilor, filigranarea laturilor grosiere
de caracter, șlefuirea prejudecăților și baterea la cald a clișeelor.
Au lucrat cu tehnici speciale de gravare a lecțiilor de viață, pe inimi…
FEMME BIJOUX, femei ce s-au lăsat ghidate de propria inteligență și imaginație pentru a deveni bijuterii veritabile.
Savurați-le!
IULIA CRUC
Text: Tatiana Pătrunjel
Foto: Elisabeth Cujba-Zhiltsova
Styling: Diana Serejnikov
Funcția: DIRECTOR PE VÂNZĂRI SOFI LUXURY
Bijuteria preferată: CERCEI DE LA TOUS
Copilăroasă, ambițioasă, ilară…
Concentrată să te privească în ochi, să te cunoască mai bine. Să afle în ce cameră de baie te visezi, să-ți ofere confortul maxim. În magazinul Sofi Luxury, pe care îl gestionează, vei fi supus unei măsurări mai neobișnuite. Te va culca în cadă.Te va așeza pe closet. Pentru binele tău. Posesoare a centurii negre la arte marțiale, mamă a doi copii, femeie de afaceri și o îndrăgostită de soțul ei… o bijuterie!
Nu am ținute sexy de casă… aici, vreau să mă simt copil. Prefer să dorm în pijama și ciorapi. Fie iarnă, fie vară. Obișnuință din copilărie. Mereu aveam picioarele reci. Îmi plac pijamalele printate cu personaje din desene animate. Am una cu Mickey Mouse, alta cu Pluto, în buline. Mai am ceva cu ponei.
Dimineața, îmi place să mă trezesc de la aroma de omletă. Perfect, lângă o cafea naturală, proaspăt preparată, la aparat. Un americano cu zahăr. Apoi să ies să-mi plimb câinele.
Sunt foarte pozitivă, ca și copiii. Uneori sunt infantilă, îmi plac aventurile. Impulsivă la vorbă și faptă. Uneori nu mă gândesc la ce va urma. Îmi doresc și gata! Fac tantrum ca să obțin ce-mi doresc.
„Am învățat să-mi controlez emoțiile în perioada când făceam arte marțiale.”
Din copilărie sunt impulsivă și băiețoasă. Sunt posesoare a centurii negre la karate. Filosofia acestor lupte presupune dezvoltarea stăpânirii de sine și atenție maximă la tot ce se întâmplă în jur. Datorită acestei abilități, am scăpat de viol la o vârsta fragedă, de doar 16 ani, chiar în scara blocului.
Sunt răzbunătoare de felul meu. De aceea vei avea o prietenie bună cu mine când vei cunoaște granițele care nu e cazul să fie depășite. Mai am de lucru asupra caracterului, mă las dusă de emoții, uneori. Aș vrea fiu mai iertătoare.
Prietenie între femei există, și tind să-mi fac o prietenă cu care să merg și la război, însă, eu mi-am impus niște reguli destul de aspre în această privință. Nici eu nu le fac față, deocamdată. Găsesc în cadrul familiei o prietenie foarte frumoasă. Îmi sunt prietene verișoarele, mătușele…
„Bărbați. Iubire. Flori. Fidelitate.”
Un bărbat frumos este un bărbat fidel iubitei sale. Un bărbat frumos este bărbatul sincer. Îl consider pe soțul meu un bărbat frumos, pentru că m-a făcut să mă simt mereu iubită, pentru că nu mi-a dat niciun motiv de gelozie.
Sunt o romantică în relația cu soțul. Am păstrat atmosfera de amor care era la început, acum treisprezece ani. Îl răsfăț cu cuvinte frumoase și îi ofer plăceri. I-am dăruit și săritură cu parașuta, și lecții de pilotare a avionului în 3D. El este mai rece și își semnalează iubirea mai delicat. Însă eu m-am învățat să-l văd și să-l aud.
Florile mele preferate sunt romanițele. Soțul meu m-a cucerit cu un buchet de romanițe, la prima noastră întâlnire, de 1 iulie. Mă invitase pe malul unui lac. Mi s-a părut o idee originală. De atunci, romanițele și lacurile au devenit un simbol al relației noastre de iubire. Este un iubit fidel. Un soț și un tată bun. Nu am nevoie de un milion de trandafiri să înțeleg acest lucru.
Am devenit partenerul de afaceri al soțului. Primii doi ani, am avut niște piedici… psihologice, mai curând. Fiind femeie, îmi era rușine să vând cabine de duș, closete, robinete… Vânzările mergeau prost, soțul meu se stingea. După ce am spart aceste prejudecăți, totul a mers altfel. Acum, în vânzări sunt mai bună decât el. Acum mă mândresc că furnizez un produs de mare importanță igienică, pentru populație.
„Nu vând nimic, până nu instruiesc clientul cum să îngrijească aceste obiecte.”
Cinci contracte de exclusivitate, cu producători de renume din lume. Suntem axați pe produse de calitate și lux. Doritorii pot găsi la noi până și closete din aur. În luna martie plecăm la Munhen, sper să revenim cu niște contracte bune de acolo.
Persoanele cu nevoi speciale. E o categorie la care atragem o deosebită atenție. După un atac cerebral sau accident, persoana are nevoie de o cameră de baie cu totul diferită de cea anterioară. Fără praguri, cu suport pentru mâini, cu un acces mai larg spre lavoar, cadă sau cameră de duș. Există closete care se spală singure. Există robinete sensibile la voce.
Un pictor și-a cumpărat o cadă ca să stea lungit în ea, pentru a contempla pădurea prin geam. Ne-a spus că nu o va umple cu apă niciodată, deci nu avea nevoie de un robinet. Era în exclusivitate pentru a se simți protejat. Acolo își găsea refugiul. Cadă din piatră, una foarte scumpă.
Frumosul și comoditatea din camera de baie sunt primordiale. „Dacă nu-ți iei un closet pe măsură, vei avea probleme.” Așa le spun clienților care sunt atrași de un obiect frumos, dar nepotrivit lor. E ca o rochie frumoasă pe care o îmbraci, arată bine, dar te sufoci în ea. Exact așa e și când vorbim despre camera de baie.
Nu tind să mă numesc erudită, mai degrabă am intuiția bine dezvoltată. Primul gând, prima soluție va fi cea dreaptă. Dacă mă iau cu valul și nu revin la prima mea idee, dau greș. E demonstrat. Mai sunt bună în elaborarea soluțiilor de criză, soluțiilor – fulger.
„Ca părinți suntem foarte deschiși cu fetele noastre.”
Am două fiice. De doisprezece și nouă ani. Cea mică îmi seamănă mie, iar cea mai mare e copia soțului. Abordăm discuții mai intime, dar nu depășim relația părinte – fiică. De obicei, eu sunt mai aspră, îl las pe el să fie părintele cel bun. Copiii se implică mai cu greu în treburile casnice, în schimb cea mare este pasionată de culinărie. Gătește din plăcere. Omleta de dimineață mi-o oferă anume ea.
Visez. Să mă regăsesc, peste ani, tot alături de soțul meu. Într-un oraș din Italia, poate că. Verona sau Bologna. Îmbrăcați frumos, eu cu pălărie sau beretă, el, un domn în etate. Câte un pahar de vin în mână. Fetele să-mi fie căsătorite și fericite.
Lasă un răspuns