„Să construim viitorul cu înțelepciunea trecutului”
Lecțiile de lider ale profesorului Iurie Melinte
Cu o experiență de 40 de ani în sistemul educațional și o pasiune neclintită pentru meseria de dascăl, Iurie Melinte, directorul Liceului Teoretic „B. P.-Hasdeu” din Drochia, este mai mult decât un educator: este o punte între generații, un lider care aduce trecutul în dialog cu prezentul și îl proiectează în viitor. În acest interviu, ne vorbește despre cum s-a transformat școala de-a lungul decadelor, despre cum captezi atenția elevilor crescuți cu TikTok, dar și despre cum se construiește astăzi o autoritate bazată pe respect, empatie și autenticitate.
Activați de 40 de ani în sistemul educațional, iar din 2018 sunteți director al unuia dintre cele mai bune licee din țară. Cum s-a schimbat școala de la începuturile carierei dvs. și ce transformări vi se par cele mai relevante pentru elevii de azi?
Începuturile carierei mele coincid cu momentul în care, în anii ’90, în Republica Moldova apăreau primele licee. Liceul Teoretic „B.P.-Hasdeu” din Drochia a fost printre primele astfel de instituții, apărut din inițiativa și eforturile unor patrioți dedicați. În 1991, în contextul evenimentelor politice tumultuoase, s-a decis deschiderea liceului în fosta clădire a comitetului raional de partid. A fost nevoie de un concurs pentru alegerea celor mai buni profesori, iar astfel a luat naștere un colectiv care a pus știința și demnitatea umană pe primul loc.
Transformările cele mai relevante au venit odată cu trecerea la un Plan-Cadru alternativ în 2017, care le permite elevilor să se concentreze pe disciplinele care le servesc cel mai bine planurile de viitor. Totodată, integrarea tehnologiilor în procesul educațional – de la utilizarea aplicațiilor digitale până la conectivitate online – a transformat radical modul în care se învață și se predă.
Cum reușește un profesor de limba franceză să capteze atenția unei generații crescute cu TikTok și inteligență artificială? Care este cheia unei lecții memorabile în 2025?
Trebuie să concretizăm – un profesor de franceză din generația „Baby Boomers”… iar elevii din generația Z și Alpha, nativi digitali, obișnuiți cu ritmul alert și conținutul scurt al TikTok-ului, precum și cu interacțiunea intuitivă cu inteligența artificială. Cheia captării atenției nu este să concurez cu aceste instrumente, ci să le integrez inteligent și să ofer ceva ce ele nu pot: experiența umană autentică și o perspectivă matură asupra limbii și culturii franceze.
O lecție memorabilă este una care atinge inimile și mințile elevilor și iată de ce încerc să fiu autentic cu sine, cu ei și îmi pasă cu adevărat de înțelegerea lor. Încerc să fiu creativ și să mă conectez cu elevii la un nivel personal.
Vorbim des despre criza de autoritate în școli. Ce înseamnă, din perspectiva dvs., să fii un profesor bun azi – și cât de mult diferă această definiție de cea de acum 20 de ani?
Lumea se schimbă rapid, iar un profesor bun este capabil să se adapteze la noile tehnologii, metode de predare și nevoile diverse ale elevilor. A fi un profesor bun azi înseamnă a fi un ghid, un mentor și un model pentru elevi, ajutându-i să devină nu doar cunoscători, ci și persoane echilibrate, creative și pregătite pentru provocările viitorului.
Criza de autoritate din această perioadă poate fi parțial legată de schimbarea de paradigmă, unde autoritatea tradițională bazată pe statut nu mai este suficientă, fiind necesară construirea unei autorități bazate pe respectul reciproc, competență și capacitatea de a inspira și motiva elevii.
Ce funcționa bine în școală în anii ’90 sau 2000 și nu mai are niciun efect asupra elevilor din prezent? Ce ați „pensiona” din vechile metode?
Un nivel ridicat de disciplină și respectul necondiționat față de autoritatea profesorului erau considerate esențiale pentru un mediu de învățare eficient. Deși un anumit nivel de ordine este necesar, abordările moderne pun mai mult accent pe înțelegerea regulilor, pe comunicarea respectuoasă și pe dezvoltarea autonomiei elevilor. La moment avem nevoie de metode neordinare pentru motivarea și convingerea elevilor, profesorul fiind pus permanent în situația de a răspunde acestor provocări.
În ceea ce privește ce aș „pensiona” din vechile metode, fără ezitare pedepsele corporale și umilința publică. Din păcate, în unele contexte, acestea erau considerate instrumente „eficiente” pentru menținerea disciplinei. O abordare bazată pe înțelegere, consecințe logice și dialog este mult mai constructivă pe termen lung.
Educația nu mai înseamnă doar note și materii. Cum sprijiniți în liceul B.P.-Hasdeu dezvoltarea gândirii critice, a empatiei și a spiritului civic?
Prin oameni, profesori ce au aceste valori și prin metodele folosite la ore și în activitățile extracurriculare. În Liceu activează clubul de dezbateri sub conducerea profesoarei Cucuietu Rodica și, în cadrul ședințelor clubului, competițiilor, oferim oportunități elevilor să interacționeze cu colegii lor, să asculte și să înțeleagă punctele de vedere ale celorlalți, chiar dacă sunt diferite de ale lor. Un moment foarte important – în calitate de director, stimulez implicarea elevilor în proiecte comunitare și activități de voluntariat, încurajez elevii să se implice activ în comunitatea lor, să identifice nevoi și să contribuie la soluționarea lor. Acest lucru le oferă experiențe concrete care le dezvoltă spiritul civic și sentimentul de responsabilitate socială.
Mulți tineri se simt deconectați de ceea ce învață la școală. Cum poate programa școlară – mai ales la limbi străine – să fie ancorată în realitatea lor și să-i ajute să înțeleagă lumea în care trăiesc?
Cred că trebuie să utilizăm forța lor, așa ca în luptele marțiale și să ne conectăm cu interesele și experiențele elevilor.
La orele de limbi moderne alegem subiecte care sunt de interes pentru elevi, cum ar fi muzica lor preferată, filmele pe care le urmăresc, sporturile pe care le practică, jocurile video, rețelele sociale sau problemele de mediu care îi preocupă. Încurajăm proiectele care le permit elevilor să exploreze aspecte ale culturii țintă care îi interesează, facilităm contactul lor cu vorbitori nativi prin intermediul schimbărilor de scrisori, videoconferințelor sau vizitelor. Elevii din Liceu, sunt ghidați de profesori în proiectele internaționale din programul eTwinning Moldova, la diferite discipline, care fac învățarea mai interactivă și mai captivantă.
În calitate de director, cum vă poziționați între nevoile profesorilor, ale părinților și ale elevilor? Care e cel mai greu echilibru de menținut?
Rolul meu este acela de a fi un punct de echilibru. Am stabilit împreună cu echipa o viziune clară pentru viitorul Liceului și încercăm să lucrăm cu toții în acea direcție. Cel mai greu este, probabil, să gestionezi așteptările divergente fără să pierzi din vedere esențialul: bunăstarea elevului și calitatea actului educațional. Comunicarea constantă, transparența și empatia sunt esențiale pentru a menține acest echilibru.
Digitalizarea școlii a fost accelerată de pandemie. Credeți că învățarea hibridă are viitor? Sau elevii și profesorii rămân, în esență, atașați de interacțiunea față în față?
Cred că viitorul educației va fi, cel mai probabil, unul hibrid, combinând în mod inteligent elemente ale învățării față în față cu cele ale învățării online. Succesul unei astfel de opțiuni va fi găsirea echilibrului optim între cele două modalități, astfel încât să se maximizeze beneficiile fiecăreia și să se răspundă nevoilor diverse ale elevilor și profesorilor. Este important ca deciziile privind implementarea învățării hibride să fie luate cu atenție, ținând cont de specificul fiecărei discipline, de vârsta elevilor și de resursele disponibile și să implice atât elevii, cât și profesorii în procesul de planificare.
Există un moment din activitatea dvs. de profesor sau de director care v-a marcat profund și care simțiți că v-a definit ca om al școlii?
Ceea ce m-a marcat și mă marchează profund de fiecare dată sunt reîntâlnirile cu foștii elevi ai Liceului – fie în instituție, fie în oraș, fie undeva departe de casă, fie la finișul unui trail nocturn. Aceste momente sunt adevărate capsule ale timpului, în care se împletesc amintiri dragi cu realități prezente. Fiecare revedere este o reconfirmare palpabilă a impactului pe care l-a avut Liceul și eu personal asupra formării lor, dar și o oglindă fascinantă a evoluției lor ca indivizi. Ascultând poveștile lor despre realizări notabile, despre provocări depășite cu succes, despre familii frumoase și cariere împlinite, un sentiment puternic de mândrie și de recunoștință mă copleșește de fiecare dată. Aceste interacțiuni îmi reamintesc constant de responsabilitatea sacră și de rolul esențial pe care îl are un dascăl în modelarea nu doar a minților tinere, ci a viitorului unei întregi generații. Faptul că, chiar și după ani, foștii elevi revin cu dragoste și recunoștință este cea mai prețioasă validare a dedicării mele și a valorii educației pe care am încercat să o insuflu.
Dacă ați putea transmite un mesaj generației actuale de elevi – scurt, sincer și din suflet – ce le-ați spune?
Nu vă temeți să visați măreț și să fiți voi înșivă. Drumul nu e întotdeauna drept, dar fiecare pas, cu bune și cu rele, vă șlefuiește și vă face mai puternici. Aveți în voi o putere incredibilă și un potențial nelimitat. Explorați, învățați, întrebați și nu uitați să fiți buni unii cu alții. Viitorul este în mâinile voastre!