Credea că după o pauză de câțiva ani, în 2023 va reveni din nou pe scenă…
SURPRIZĂ – vine barza! Acum cinci ani nici nu se vedea în rol de mamă,
astăzi are două fetițe drăguțe, un soț iubitor, care o așteaptă acasă și o bebelină în burtică. Ce poate fi mai frumos?!
Kătălina Rusu și emoțiile dinainte de maternitate.
Text: Corina-Maria Dreaglă
Foto: Daniela Malai
Dintotdeauna aveam o relație specială cu copiii, dar nu mă vizualizam niciodată în rol de părinte, până acum 5 ani, când am simțit că îmi doresc o familie. De când am devenit mamă, desigur am trecut prin diverse situații emoționale, dar sunt fericită și împlinită, iar această ultimă sarcină o savurez din plin, chiar dacă nu e simplu deloc.
Simt că m-am schimbat enorm. Pe lângă obligațiile și responsabilitățile care te maturizează, mai vin și acele momente infantile, care te fac să revii la copilărie. În timp, am conștientizat cât de mult se schimbase nu doar cercul de persoane, care mă înconjurau, dar și lumea mea interioară. Au apărut alte valori, alte viziuni, respectiv alte necesități spirituale.
A 3-a sarcină a fost o surpriză, ca și primele două, de altfel. Însă de data aceasta, chiar am rămas un pic debusolată pentru că eram sigură că începem un nou capitol, gata cu scutecele și nopțile nedormite, mai mult, deja planificam să revin în scenă cu noi proiecte. (Zâmbește)
Așteptăm bebița în prima lună a primăverii. Avem și un nume pregătit. La fel ca surorile ei mai mari, va avea un nume de botez și un nume pe care-l vom da la naștere. În această perioadă, Melissa este foarte entuziasmată, ea este cel mai bine conectată spiritual cu bebelușul, mereu vorbește cu burtica, îi dorește noapte bună, o cuprinde, îi spune că o așteaptă și că va avea grijă de ea. Mia înțelege, nu ne spune prea multe încă, dar este la fel de iubitoare și dulce. Cred că vor forma o echipă superbă împreună.
Sunt o mamă extrem de grijulie! Mă implic cu trup și suflet în viața lor, ele sunt inspirația mea. Îmi place să învățăm împreună, să ne jucăm, să gătim, chiar să ne machiem sau să ne coafăm. Am făcut o pasiune din a le aranja garderoba până la cele mai mici detalii cu tot cu accesorii.
De multe ori aparențele înșală, iar la TV de regulă sunt niște interviuri șablonate, care din păcate nu întotdeauna reușesc să descopere lumea lăuntrică a interpretului. Uneori și societatea vede ceea ce-i este mai convenabil să vadă. Pentru cineva este mai simplu să vadă superficial, să critice, pentru a-și satisface propriile frustrări. Eu mereu am fost sinceră cu publicul meu, însă nu m-am plâns și nu am pus pe umerii lor necazurile mele. Acasă sunt în templul meu, îmi place să am grijă de cei dragi, să gătesc, să fie mereu curat și îngrijit, iar în scenă să fiu mereu aranjată.
Îmi este foarte dor de scenă, de public și de noi proiecte. Sunt un artist fericit pentru că am ales să fac ceea ce-mi place. Îmi place să cânt, să fiu o sărbătoare pentru oameni, să împărtășesc cu ei trăiri și emoții. Am înțeles că timpul zboară și toate se fac la timpul lor. Abia acum am ajuns să-mi prețuiesc mai mult timpul și să nu-l irosesc în zădar.
Nu mi-aș dori ca fetele mele să-mi calce pe urme. Este o muncă enormă și nu întotdeauna apreciată. Majoritatea oamenilor din showbiz sunt niște actori cu măști. Totuși, ele vor avea toată libertatea de a alege, iar noi, la rândul nostru, din copilărie ne vom strădui să le oferim o gamă vastă de activități pentru dezvoltarea lor multilaterală.
Relația cu Andrei a progresat cu fiecare an. Fetițele sunt rodul dragostei noastre, ele ne unesc și ne fac să iubim și mai mult ceea ce avem.
Cheia unei căsnicii armonioase este înțelepciunea. Având înțelepciune, ajungi să ai răbdare, să taci când este necesar, să vorbești când este nevoie, să auzi, să asculți, să respecți și să prețuiești persoana de lângă tine.
În timp, am învățat o lecție – toate se fac după voia Domnului și la timpul lor. Nu am timp pentru regrete și nici nu vreau. Este ușor să cazi într-o capcană a emoțiilor negative, dar ele ne consumă prea mult și inutil. Am învățat să am răbdare, să-mi pun scopuri și să merg corect spre îndeplinirea lor.
Cred că cele mai mari temeri pe care le am sunt legate de cei dragi, de fetițele mele, de familia mea.
Am învățat să mă bucur și să prețuiesc fiecare zi, să mă bucur chiar și de cele mai mici realizări, întâlniri cu oamenii de valoare, muzică, dragoste, familie. Tot ce îmi aduce împlinire sufletească, mă face fericită.
Nu sunt genul de persoană care-și vizualizează visele sau dorințele, eu știu ce-mi doresc, îmi pun scopuri și trăiesc viața. Nu știu ce va fi peste cinci ani, dar îmi doresc sa fie pace pe Pământ, cei dragi să fie sănătoși, iar noi frumoși, tineri, realizați în toate scopurile propuse și cu noi aspirații.
Lasă un răspuns