
Medic oncoginecolog în cadrul Institutului Oncologic, doctor în științe medicale, asistentă universitară și șefă de studii la Catedra de Oncologie și Hematologi a USMF
Mariana Vîrlan este medic oncoginecolog. În fiecare femeie pe care o consultă vede mai mult decât un diagnostic: o viață, o familie și speranța unui viitor. Caută tratamentul potrivit fiecărei paciente, inclusiv soluții care pot păstra fertilitatea. Cu aceeași dăruire, îi îndrumă pe studenții din anii IV și V să devină medici mai atenți și empatici și cercetează tumorile ginecologice pentru a contribui la îmbunătățirea îngrijirii pacientelor.

Prevenția trebuie explicată simplu, fără amenințări și fără termeni care sperie.
În oncologie nu poți rămâne indiferent, dar trebuie să înveți să transformi emoția în grijă, claritate și acțiune. Încerc să fiu sinceră și apropiată de fiecare pacientă, fără să-i răpesc speranța, dar și fără să-i ascund realitatea. Unele istorii mă însoțesc mult timp după ce părăsesc spitalul. Totuși, mă ajută convingerea că, prin fiecare consultație, intervenție sau discuție, pot face drumul unei paciente puțin mai ușor.
Nu reușesc întotdeauna să mă odihnesc atât cât ar trebui. După consultații, intervenții și cursurile cu studenții, ziua mea continuă adesea acasă, cu rapoarte, articole științifice, prezentări și numeroase proiecte care trebuie pregătite. Paradoxal, de multe ori relaxarea mea înseamnă tot ecranul calculatorului, dar într-un ritm mai liniștit, când pot să-mi ordonez ideile și să transform experiența profesională în ceva util pentru paciente sau pentru studenți.
Familia rămâne locul în care îmi regăsesc echilibrul. Timpul petrecut cu soțul și copiii mei, conversațiile simple și liniștea de acasă mă ajută să mă desprind, măcar pentru câteva clipe, de tensiunea zilei. Încerc să învăț că, pentru a putea avea grijă de ceilalți, trebuie să găsesc timp și pentru mine, chiar dacă acest lucru nu îmi reușește întotdeauna. Copiii mei îmi amintesc în fiecare zi de ce merită să păstrez echilibrul dintre profesie și viața personală.
Am avut numeroase paciente tinere în cazul cărora experiența și intuiția profesională m-au determinat să nu aleg de la început cea mai radicală intervenție. Am analizat cu multă atenție fiecare situație și, atunci când criteriile oncologice au permis, am optat pentru o operație conservatoare, păstrând posibilitatea femeii de a concepe un copil. În experiența mea profesională, am avut peste 50 de astfel de paciente. Rezultatele lor mi-au confirmat că anumite tumori ovariene pot fi abordate personalizat, fără a compromite siguranța oncologică și fără a renunța automat la fertilitate. Pentru mine, fiecare femeie care, după tratament, a reușit să devină mamă reprezintă un caz cu final fericit.
Frica nu trebuie criticată, ci înțeleasă. Oamenii trebuie să știe că un control medical nu creează boala, ci ne poate ajuta să o descoperim într-un stadiu în care șansele de vindecare sunt mult mai mari. Prevenția trebuie explicată simplu, fără amenințări și fără termeni care sperie. Mesajul meu este mereu același: câteva minute dedicate unui test de screening sau unei consultații pot însemna ani de viață alături de cei dragi. Nu trebuie să așteptăm apariția durerii, deoarece multe afecțiuni oncologice evoluează mult timp fără simptome.
Îmi doresc să evoluez ca medic, cadru didactic și cercetător, dar, mai ales, să rămân un om în care pacientele pot avea încredere. Profesional, tind spre o oncoginecologie modernă și individualizată, în care tratamentul bolii să nu ignore fertilitatea, feminitatea și calitatea vieții.
O parte importantă a activității mele o reprezintă studenții și tinerii medici. Întrebările lor mă determină să studiez permanent, să explic mai clar și să nu mă opresc niciodată din învățat. Îmi doresc să le transmit nu doar cunoștințe medicale, ci și respectul față de pacient, responsabilitatea unei decizii și curajul de a privi fiecare caz în mod individual. Cred că una dintre cele mai frumoase forme de continuitate profesională este să contribui la formarea unei noi generații de medici bine pregătiți, empatici și capabili să ducă medicina mai departe.
Interviu de Iuliana Mămăligă, Foto: arhiva personală
#speranță




Lasă un răspuns