Marin Ciobanu – despre ZEL-ul din afaceri și nu doar

Prea puțin spațiu în aceste pagini pentru un asemenea om, carieră, succese, lecții și performanțe în afaceri. Acum, stau și mă gândesc dacă voi putea cumva să mă revanșez față de domnul Marin Ciobanu, Administratorul principal al Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți pentru că am redus mult prea mult din tot ce înseamnă activitatea sa.

Dar, chiar și din rezumatul acesta „modest” am desprins informații frumoase și interesante, în special din ultimul an și anul curent din cadrul ZEL Bălți.

ZONA ECONOMICĂ LIBERĂ BĂLȚI funcționează mai bine de un deceniu. Are în componența sa alte 19 subzone în 11 raioane ale țării, găzduiește în jur de 78 de rezidenți. Peste 222 mln. de dolari au fost investiți de aceștia în țara noastră, iar cei 11.600 de angajați au decis să rămână acasă în locul muncilor peste hotare. Salariul mediu este de 10.000 de lei. Alte cifre relevante ar fi: 24 mln. de dolari este suma plătită doar pentru taxe; rezidenții ZELB au produs în sumă de 8 miliarde de lei.

VOLUMUL DE INVESTIȚII așteptat pentru următorul an de zile, dar și extinderea producerii celor care au investit deja este de aproximativ 40-50 de milioane de euro. Ca urmare, ar trebui să fie create în jur de 2000 de locuri de muncă în cele 19 subdiviziuni.

O ALTĂ SURPRIZĂ VINE DE LA „SCHOENI”, holdingul elvețian care investește 1.5 mln. euro în construcția unei fabrici (2000 de m.p) de prelucrare a legumelor și a fructelor. Această afacere va fi lansată la Ștefan-Vodă. Elvețienii au înregistrat în cadrul ZEL Bălți (subzona Ștefan-Vodă) și compania „His East” SRL. Inițial se preconizează 50 de locuri de muncă, iar salariul mediu va fi de 12 mii de lei. Întreprinderea are procesele de funcționare automatizate deplin.

Compania va exporta, în primul rând, în Elveția și în țările UE. Unul dintre planuri este și extinderea capacităților și suprafețelor de producere până la 10000 m.p. Respectiv, volumul investițiilor și numărul locurilor de muncă va fi majorat. Un avantaj al acestei investiții e că fermieri vor putea vinde direct la fabrică, fapt ce poate fi comparat cu o adevărată piață de desfacere cu oportunități.

UNELE COMPANII DIN SECTORUL AUTOMOTIV de la ZEL Bălți au decis să se extindă, una dintre extinderi fiind la Bălți, alta – la Strășeni. Un alt nume sonor, tot din Elveția, va veni cu afaceri în domeniul aparatelor de cafea. Nu putem încă da nume, din cauza unor formalități. Se preconizează investiții de peste 20 mln. de euro și un număr de 500 de angajați. E nevoie însă de forță de muncă calificată, profesionistă și bine instruită.

AȘTEPTĂM VENIREA UNUI CONCERN IMPORTANT care deține peste 300 de fabrici în toată lumea, iar cifra de afaceri depășește 40 de miliarde de euro. Vor să construiască fabrici dedicate producerii de scaune pentru automobile.

ÎN CADRUL ZEL BĂLȚI AVEM PLANIFICAT UN CENTRU ÎN AFARA ÎNTREPRINDERILOR. 
Suntem o instituției implementatoare a PDFL (Programul de Dezvoltare pentru Furnizorii Locali). Acest program are ca obiectiv principal consolidarea competitivității furnizorilor din țară până la etapa ce permite accesul în lanțurile valorice internaționale. Astfel, se vor promova legăturile dintre companiile multinaționale investitoare în sectorul automotiv din Republica Moldova și cele locale. Corporațiile care au investit în ZEL Bălți, în prezent aduc toate subansamblurile, subcomponentele din afara țării. Ideea noastră e să creștem capacitățile companiilor autohtone de a livra și de a produce aceste detalii aici, în Moldova. De doi ani implementăm acest proiect. Experții din Cehia și din Germania au făcut auditul la 60 de companii, au primit consultanță pentru a avansa, pentru a crește standardul.

O ATENȚIE SPORITĂ ACORDĂM CADRELOR CALIFICATE. În lipsa acestora nu putem atrage investitori. Lansarea Colegiului de Inginerie cu cele două specialități, Mecatronică și Utilaj Industrial are printre scopuri și instruirea viitorilor specialiști în domeniu. Această instituție a fost lansată la doleanța investitorilor străini, dar pot apela și cei autohtoni.

ÎN CURÂND vom lansa și Centrul de Formare a Cadrelor pentru companiile autohtone. Beneficiarii vor fi lucrătorii din aceste instituții, dar și alți doritori care vor avea intenția să-și extindă afacerea.

AM VENIT CU INIȚIATIVA de a lansa două specialități la programele de Masterat, mecanică asistată de calculator și managementul produsului tehnic. Avem și un partener, RWTH Aachen, o universitate germană cu un buget de 2 miliarde de euro, cu 300 de institute și 260 de laboratoare.

MOLDOVA ar trebui să se concentreze pe patru-cinci obiective mari pe lângă parcuri industriale și platforme multifuncționale. Să nu ignorăm, de exemplu, aeroportul Mărculești cu suprafața de 285 ha. Am avut și câteva tratative cu Lufthansa Cargo. Ar fi oportun să găsim un operator pentru a activa la Mărculești, iar lucrurile vor avea un alt făgaș. Teritoriul aeroportului oferă toate facilitățile pentru o zonă economică liberă. E un mare plus pentru operatorii avia marfari, care ar avea costuri mai mici dacă ar activa în Republica Moldova.

NU UITĂM NICI DE SUDUL ȚĂRII cu nodul de cale ferată din Basarabeasca, cel mai important și cel mai mare pe timpul URSS. Am fost la tratative cu un importator de vagoane, care a investit la Arad peste 70 de milioane de dolari în producția de vagoane. Acum vor să se extindă și sperăm să vină în Republica Moldova.

MODELUL UCRAINEI E UNUL DEMN DE A FI APLICAT. Președintele Zelenski a venit într-o vizită în SUA cu un portofoliu de 80 de proiecte, iar volumul investițiilor pentru proiectele date e de 277 miliarde de euro. Este important să vii cu informații concrete la investitori.

AVEM INIȚIATIVA de a lansa la periferia orașului Chișinău o platformă industrială în automotive. De un an și jumătate se află la Guvern. Așteptăm ca lucrurile să se miște din loc!

INTENȚIONĂM SĂ ADUCEM ÎN MOLDOVA aproximativ 20 de companii germane pentru a se familiariza cu mediul de afaceri din țara noastră și să avem câteva ieșiri în afara țării, preponderent în Ungaria și Elveția.

VREM SĂ DEZVOLTĂM ȘI ALTE REGIUNI ale țării, dar se cere un parteneriat cu cei din Guvern, sau cu cei din sectorul public și cel privat. Avem aeroportul, avem calea ferată ce o putem pune la dispoziție investitorului timp de 49 de ani. Cu cei din conducerea țării ar fi necesare discuții pentru a identifica soluțiile potrivite. Așteptăm oferte!

Abonează-te la articolele

Vip Magazin