
Fondatoare Privé Fashion Events România, prezentatoare, creatoare de conținut
Viorela Dimici a învățat să-și construiască viața de la zero, într-un oraș străin. Când a plecat avea doar un vis și curajul de a-l urma, iar astăzi este Fondatoarea Privé Fashion Events România, moderatoarea unui podcast despre antreprenoriat, #PodcastBZI, și creatoare de conținut. Încet, dar sigur a demonstrat că dacă ai talent și ești muncitor poți fi apreciat oriunde.

Nu pot ignora lucrurile care dor – nici în mine, nici în ceilalți.
Să fii femeie în 2025 înseamnă să trăiești cu asumare, să alegi intenționat, să rămâi fidelă valorilor tale chiar și când pare mai ușor să taci. Înseamnă să porți forța și vulnerabilitatea ca pe o bijuterie rară. Să creezi cu sens, să-ți folosești vocea și să construiești punți acolo unde există distanțe.
Am început cu o dragoste profundă pentru frumos și cu dorința de a spune ceva autentic prin modă și comunicare. M-am mutat în România acum patru ani cu o valiză plină de visuri și o decizie de viață luată din iubire, nu din strategii de carieră. Nu aveam prieteni, conexiuni, nici certitudini. Doar încredere că pot să reîncep și să construiesc sens din zero.
Am fost aleasă să lucrez în televiziune. Un nou început într-o lume în care nu mă cunoștea nimeni. De acolo s-a reactivat tot ce era adormit în mine: creativitatea, curajul, vocea. Așa a renăscut și Privé Fashion Events – un spațiu unde moda întâlnește conștiința, iar arta devine formă de manifest.
Plecarea mea din Republica Moldova a însemnat acel moment: Gata, de azi schimb tot! Am decis să-mi urmez inima și să plec la Iași pentru un om, nu pentru un plan. Am lăsat în urmă stabilitatea, un job într-o instituție publică, un proiect personal drag (Privé Fashion Events) – și am ales să construiesc o familie. În față aveam o necunoscută totală: alt oraș, alt ritm, altă lume. Dar a fost cel mai curajos și frumos „Da” din viața mea. Nu știam atunci că îmi voi regăsi vocea acolo unde nimeni nu mă cunoștea, dar exact asta s-a întâmplat.
Ultimii cinci ani au adus o schimbare majoră în felul meu de a vedea lumea. Am învățat capacitatea de a crea ceva valoros din nimic. De a rămâne fidelă viziunii mele chiar și când nu există aplauze. De a construi relații sănătoase, conexiuni reale și proiecte care nu urmăresc doar vizibilitatea, ci impactul. Sunt mai încrezătoare în proces și mai atentă la oameni.
Echilibrul între viața profesională și cea personală… E o provocare constantă, încă învăț (râde). Nu există o linie clară – mai ales când muncești cu pasiune. Îți furi timp de la familie pentru idei, te trezești noaptea cu soluții, lucrezi în vacanță. Dar cred că există un timp pentru toate – și că echilibrul vine când înveți să spui „destul” la momentul potrivit.
Dacă aș avea o fetiță, mi-aș dori ce ea să învețe de la mine să-și construiască viața cu sens, nu după algoritmi. Să creadă în munca ei, să nu se teamă de singurătate sau efort, să nu se compare, ci să creeze. Să-și găsească propriul „de ce” și să nu se piardă în valul superficial al vremurilor. Să înțeleagă că bucuria e în drum, nu doar în rezultat.
Ador diminețile cu mine însămi – pe terasă, cu o cafea fierbinte și planurile în minte. Sau plimbările în care mă pierd în căști și gânduri, vizualizând unde vreau să ajung. Am nevoie de acele momente de liniște în care mă reîntorc la mine, fără notificări pe telefon…
Lumea nu știe despre mine că în spatele fiecărui proiect, eveniment, mesaj sau conexiune, există o intenție sinceră de a face bine. Sunt o persoană care oferă fără agendă ascunsă – idei, oportunități, sprijin. Mă afectează nedreptatea, superficialitatea, lipsa de echitate. Nu pot ignora lucrurile care dor – nici în mine, nici în ceilalți.
Dacă aș avea 24 de ore doar pentru mine, m-aș ascunde de lume, dar nu de iubire. Aș merge pe malul mării, cu logodnicul meu, un pahar de prosecco și o conversație de suflet despre viitor. Fără telefon, doar valuri, soare și planuri pentru o lume mai senină. Aș respira, fără grabă.
Interviu de Eugenia Ion, Foto: Anastasia Bulavinov, Styling: Ylianna Danko
#originalitate




Lasă un răspuns