Numele lui ne este foarte cunoscut, la fel ca şi ceea ce face Vlad Ardovan! S-a născut la Chişinău, într-o zi din luna lui cuptor, şi-a făcut studiile „frumoase, superioare şi două la număr”, cum îi place lui să spună, tot în inima Moldovei, iar într-un final a decis să aleagă scena! Nu a ales Colosseumul, unde luptau gladiatorii, ci a ales Trafalgarul, s-au mai exact, Trafalgar Square, care imediat l-a cucerit nu doar prin frumuseţea rezervată a Marii Britanii, dar şi prin umorul fin, uşor sarcastic specific englezilor pe care de altfel încearcă să ni-l transmită şi nouă, publicului moldovenesc. Îi va reuşi oare lui Vlad Ardovan şi acest challenge? Suntem cu ochii pe el! Până atunci să nu uităm să ne rezervăm un bilet la prestaţiile lui.
Cum e să faci umor în Republica Moldova?
Umor plat este uşor să faci în ţara noastră, umor sarcastic e mai complicat, deoarece poţi risca să nu fii înţeles sau se poate confunda cu batjocura.
De ce sarcasmul?
Am exersat acest tip de umor în calitate de comediant în faţa publicului de la Londra. Şi mi-a plăcut mult, deoarece am înţeles că îl pot oferi şi că este perceput de publicul britanic ca fiind umor. Umorul nu neapărat trebuie să fie un râs în hohote. Poate fi şi un umor pe colţ de gură, dar satisfacţia pe care o ai după ce îl înţelegi e mult mai mare.
Se pare că mai avem de muncit până să ajungem la nivelul englezilor?
Da! Cu ei mereu găseam acel „umor comun”, ca să nu mai zic „limbă comună”. De aceea, când particip la evenimentele în limba engleză, şi mai întâlnesc şi englezi, mă simt minunat.
Înţeleg englezii sau americanii nunţile moldoveneşti?
Pe alocuri, tradiţiile noastre li se par un soi de „tumba-iumba” în jurul focului, dar, per ansamblu, le place şi nu cer să li se explice foarte multe lucruri. Ei vor să vadă, concluziile le trag singuri.
Cât de uşor reuşeşti să prezinţi tradiţiile noastre în engleză şi să mai adaugi şi umor pe deasupra?
Încercaţi să găsiţi cuvântul „colac” în engleză. Cam aşa e şi cu tradiţiile. În schimbul unui cuvânt trebuie să găseşti trei. Cât despre umor, anumite tradiţii de la sine presupun umor, altele însă nu trebuie transformate în show umoristic, ci doar respectate cu blândeţe.
Prezinţi evenimente în limba română, rusă şi engleză. Care public ţi-e mai drag?
Deştept şi relaxat.
Cum e Vlad acasă, când uită de scenă?
Absolut diferit. Îmi scot barba, mă încalţ în ciupici şi mă spăl pe faţă. Câteodată acasă mai am intrări în personaje, dar, de obicei, sunt un soţ morocănos şi un tată care se topeşte în zâmbetele fiicei sale.
Vladimir Zelenski a sărit de la comedie la politică. Ai avea curajul?
Absolut. Aş avea curajul, mai ales că am şi facultate în spate, dar nu cred că aş vrea. Deşi…
Text: Svetlana Tataru
Foto: Arhiva personală