Proiect realizat în parteneriat cu MAIB

Alexandru Machedon, proprietarul companiei Starnet

Interviu: octombrie 2016

Nu am vorbit niciodată cu şeful de la „StarNet” mai mult decât a încăput într-un schimb de replici. Poate că această insuficienţă în a-l cunoaşte m-a și provocat să îl invit la un prânz, ca să îmi dau seama cum este omul care a construit un produs utilizat mai în fiecare casă sau oficiu. A acceptat uşor invitaţia.

Text: Rodica Ciorănică • Foto: Natalia Mitereva

Sunt din Chișinău. Tata era profesor de matematică, doctor în știinţe pedagogice, iar mama – profesoară de limba română. Pe când aveam opt ani, familia noastră s-a mutat pentru trei ani în Africa, în Mozambic, tata fiind delegat acolo din partea URSS pentru reformarea sistemului educaţional african. Mai exact, el o consilia pe soţia președintelui mozambican cu privire la implementarea acestor reforme.

Africa m-a marcat profund. Mi se părea straniu că oamenii nu aveau case şi locuiau în cutii de carton. De foame și de sete, copiii, lăsaţi fără supraveghere sub niște copaci, abia de se mai puteau mișca… Această imagine mi-a rămas în gând ca o amintire dură: foarte mulţi copii bolnavi, stare de alertă, oameni înarmaţi. Cred că tatăl meu a acceptat atunci această misiune din patriotism, era ceva nobil să vii din ţările URSS şi să educi nişte valori în ţările lumii a treia. Apropo, făcea voluntariat.

Pe când eram copil, tata îmi zicea că un pat, o masă, un scaun și o familie bună e tot ce are nevoie un om ca să fie fericit. Eu îl contraziceam. Nu mi se pare că ar fi de ajuns doar asta. E nevoie de un pic mai mult. Aceste discuţii în contradictoriu m-au motivat mereu în viaţă și m-au ajutat să obţin tot ce mi-am dorit.

Am început să lucrez de la vârsta de 18 ani. Eram implicat în diferite proiecte internaţionale de dezvoltare a sistemelor și aplicaţiilor IT. Astfel, am început să câștig mii de dolari. Cu banii câștigaţi, am creat prima reţea de comunicaţii electronice și am pus bazele companiei StarNet. Atunci mi-a fost de ajuns un capital de 10.000 de dolari ca să lansez compania.

Motivaţia noastră era ideea, nu banii. La început, nu credeam în povești de succes. Visam să aducem internet rapid în fiecare casă. Era o pasiune pentru care lucram zi și noapte împreună cu o echipă de tineri, ca să realizăm acest vis și să-l transformăm într-o afacere de succes. Sincer vorbind, nici nu am avut măcar un plan de afaceri, ne bazam mai mult pe cunoștinţe, emoţii și intuiţie.

La 26 de ani, mi-am propus să câștig primul milion de dolari. Am muncit împreună cu echipa ca aceste idei să se transforme într-o afacere mare și serioasă. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, după patru ani am făcut primul milion. Am atins această cifră de afaceri, apoi am zis: „Hai să creștem la zece milioane!”. Acum, după 13 ani de muncă, compania este estimată la 40 mln de euro.

Următorul obiectiv este dezvoltarea Concernului StarNet până la valoarea de 100 de milioane de euro. Sunt sigur că, în zece ani, acest scop va fi atins. Noi vedem cu mândrie ce impact am produs prin faptul că am adus internetul rapid în casele oamenilor. Cetăţenii se dezvoltă prin informaţiile pe care le pot găsi navigând on-line: ei citesc, privesc, se documentează, fapt care ne bucură. Deci, noi am schimbat viaţa oamenilor.

Banii sunt un instrument care ne ajută să ne realizăm visurile. Mă bucur că am rezultate frumoase, acest lucru îmi aduce satisfacţie și bani. Fiecare este liber să-și cheltuiască banii cum vrea. Eu, însă, nu îi risipesc pe nimicuri.

Tata m-a sfătuit să mă păzesc de ameţeala succesului și să rămân mereu cu picioarele pe pământ. Și, chiar dacă ispita e foarte mare uneori, toată viaţa mă ghidez după acest sfat: nu mă las ameţit.