15 aprilie – Ziua mondială a artei. Să ne amintim de artiștii plastici deosebiți ai Republicii Moldova

Ziua mondială a artei este marcată anual, la 15 aprilie, ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. În acest an vrem să vă amintim de câțiva dintre pictorii noștri, care nu mai sunt în viață și care au reprezentat valori ale universului artei plastice de la noi.

Valentina Rusu Ciobanu – considerată cea mai importantă pictoriță basarabeană de până acum ( 1920-2021)

Talentul, sinceritatea estetică, rafinamentul stilistic și cromatica îndrăzneață, i-au adus aprecierile de la cei  mai însemnați critici de artă ai epocii.

Creația regretatei artiste se remarcă atât prin mijloacele expresive, considerate de critici neconvenționale și inovatoare, cât și printr-o profundă notă poetică.

De-a lungul vieții sale lucrările pictoriței au fost expuse în Rusia, România, Polonia, Bulgaria, Canada, Irak, Siria.

Fata la fereastră, 1957

Portretul Lui Emil Loteanu, 1964

Glebus Sainciuc – o prezenţă remarcabilă în viaţa culturală a Chişinăului şi a întregii Republici Moldova (1919 – 2012)

Artistul a fost remarcat mai ales pentru colecția sa de măști din papier mâché, pe care le prezenta el însuși.

Măștile pe care le-a confecționat timp de decenii, au fost expuse la Chișinău, Moscova, Paris și alte mari centre culturale.

În perioada 1957-1997 maestrul a creat peste 300 de măşti, reprezentînd fruntaşi ai vieţii culturale româneşti (Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Aureliu Busuioc, Nicolae Sulac, Ion Druţă, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Anastasia Lazariuc, Sofia Rotaru, Adrian Păunescu şi încă mulţi alţii).

Anatol Lazarev – în mâinile lui orice pai sau firicel de iarbă prindea viață (1953-2021)

Anatol Lazarev a fost artistul care transforma un fir de pai sau o bucată de scândură veche, în artă.

În lucrările sale, pictorul aborda o tematică largă ce cuprindea diverse motive laice ori religioase.

Tehnica deosebită a artistului l-a făcut special. Lucrările sale au fost expuse în galerii prestigioase din

Moldova, România, Rusia, Ucraina, Spania, Italia.

Tăranca, 2003

Mihai Grecu – „Era unanim recunoscut ca un clasic al picturii moldoveneşti postbelice” (1916-1998)

Pictorul a fost considerat un inovator și o „personalitate complexă și extrem de dotată”, care „a revoluționat artele plastice din R. Moldova, dar și din spațiul ex-sovetic”, rămânând în același timp pe terenul fertil al tradiției românești.

Tablourile sale „Ospitalitate”, „Recruții”, „Zi de toamnă”, „Cina în câmp”, „Moara veche” și „Fetele din Ceadâr-Lunga” au intrat în colecția de aur a picturii moldovenești. Este autorul a unui număr mare de tablouri aflate în importante muzee ale fostei Uniuni Sovietice, printre care și Galeria Tretiakov.

Ospitalitate, 1966/67

 Aurel Davidautorul renumitei lucrări „Arborele Eminescu”

 „S-a manifestat de timpuriu, ca un adept consecvent al picturii realiste, cu subiecte din viaţa rurală, agricolă şi pastorală. Tabloul „Amiaza” este considerat o capodoperă a epocii (1964). Este autorul celebrei stampe „Arborele Eminescu”, care face parte din trilogia: Eminescu – Puşkin – Tolstoi, care i-a adus notorietatea în domeniul portretisticii.”

Amiaza, 1964

Abonează-te la articolele

Vip Magazin