În esență, acești 15 ani nu au deviat prea mult de la o medie! M-am bucurat de lucruri mici şi mari, iar acasă a fost cald şi bine. Probabil îmi vedeam ceva mai trăsnit viitorul, dar e bine că totul s-a aranjat anume aşa cum s-a aranjat! Pașnic, într-o împăcare cu mine! Cred.
Nu mi-aș fi imaginat că pe parcursul anilor vor migra și se vor schimba prieteniile și oamenii apropiați. Dar iarăși, până la urmă îmi plac toate schimbările care s-au produs și, mai ales, rezultatul lor. Ce mi-aş reproşa? E că nu am păşit cu mai mult curaj prin viață.
Lasă un răspuns