Citește câteva mărturisiri făcute de Daniela Ciocanu în podcast-ul „Sincer cu Tine” realizat de Zina Bivol.
Când m-am născut, în ziua aceea s-a răsturnat un car cu noroc și eu am luat din toate.
Nu obișnuiesc să spun minciuni, dar dacă trebuie să salvez o situaţie, atunci o fac. Totul trebuie să fie consumat cu moderaţie.
Din 2006, am început să apar pe sticlă, la „Povestea de seară”. De atunci am un obicei să fiu filmată doar din unghiul drept, pentru că în stânga mea mereu stătea Cicky.
Eu nu sunt persoana care se ascunde sau poartă măști, poate uneori sunt chiar prea sinceră, ceea ce mulţi contrazic. Nu mă deranjează vorbele altora, dacă cel puţin nu ne-am intersectat niciodată… și nici nu răspund la asemenea mesaje. Da, Instagramul este un instrument care mă ajută să înţeleg marketingul de aici și să-mi cresc comunitatea mea de oameni.
Eu și Victor… la început am fost prieteni și a fost suficient să ne cunoaștem și să înţelegem ce vrem unul de la altul. Trebuie să recunosc că unicul om în faţa căruia sunt slabă este el și mie îmi place acest rol, mă simt mai feminină. Eu nu cred că este cazul să stai într-o relaţie care nu funcţionează, sunt omul care, dacă ceva nu merge, zic „la revedere”. Poate par dură, dar eu nu forţez niciodată. Cred că o maturitate mai stabilă apare abia după 30 de ani, atunci poţi să înţelegi ce vrei în momentul în care cineva îţi face o propunere. Și eu am înţeles!
Cea mai mare durere pentru mine a fost pierderea tatălui, această suferinţă nu se descrie, chiar dacă nu am plâns la înmormântarea lui și am vrut să par puternică. El a fost „partenerul meu de crimă”, dacă se întâmpla ceva, era primul om pe care puteam să-l sun. La mine în mașină este fotografia lui parasolară și, când bate soarele, apare și el. Așa am ocazia să-l văd în fiecare zi. Altfel nici nu poate fi, eu 15 ani am fost Andrei, băiatul tatei. Acum trebuie să îi ofer mamei statutul de omul meu de încredere.
Părinţii mei s-au bucurat mult când am devenit și eu mamă, chiar dacă medicii nu mi-au dat nicio șansă. Miranda mi-a demonstrat încă o dată că trebuie să vrei mult și reușești.
Sincer, cel mai des îmi zic, îmi repet „Ce bravo sunt”, fiindcă chiar așa și este, și cred că fiecare trebuie să și-o spună cât mai des.
Urmărește interviul integral mai jos: