OLGA ȚURCAN
Proprietară LABORATORUL FRUMUSEȚII
ÎN PRIMUL RÂND, LA ÎNCEPUT DE CALE MI-A FOST FAMILIA APROAPE. SIGUR CA AM ȘI RISCAT. Nu a fost ușor să renunț la un loc de muncă la stat pentru a fi pe cont propriu. A trebuit să dau dovadă și de mai multă atenție și profesionalism, dar nu regret. Anume acea alegere de la 30 de ani m-a făcut să ajung astăzi aici. Acea decizie luată mai mulți ani în urmă, mi-a deschis o mulțime de posibilități și oportunități.
VIAȚA NU POATE FI SCRISĂ PE MACULATOR. Până la 30/40 de ani am tot amânat plăcerile vieții și odihna. Acum, când sunt la o vârstă mai înțeleaptă, am înțeles că ceea ce nu am făcut la 20 de ani așa rămâne. Nu există momentul potrivit pentru a te bucura de viață. Rezolvi o problemă – apare alta.
SUNT APROAPE DE SUCCES. Viața se schimbă, totul evoluează. Acum câțiva ani aveam senzația că mai am puțin și gata… voi atinge culmile succesului, dar e o iluzie. Tot alergăm spre orizont, dar el e de neatins.
TATĂL MEU M-A ÎNVĂȚAT O LECȚIE: FII CU OAMENII, AȘA CUM VREI CA EI SĂ FIE CU TINE. Totul vine din interior. Nu fac nimic deosebit. Vreau ca oamenii care îmi deschid ușa cabinetului, dar și ușa casei – să fie încărcați de energia mea. Doar cei mai apropiați cunosc și umbrele din sufletul meu.
CEL MAI MARE CADOU AL MEU E ATUNCI CÂND AM POSIBILITATEA SĂ CITESC O CARTE. Pentru unii e ceva neînsemnat, pentru mine e ceva mai greu de realizat. Visez să fiu la mare, undeva unde nu e nimeni, cu o valiză de cărți.
CRED CĂ EXISTĂ UN ECHILIBRU. ȘI ÎN VIAȚA PERSONALĂ, ȘI ÎN VIAȚA PROFESIONALĂ TREBUIE SĂ NE DESCHIDEM SUFLETUL. Efortul trebuie să fie constant în ambele sfere. Vrei succes? Muncește foarte mult. Ai nevoie de echilibru în viața personală? Învață să fii calm și să „iei situația în mâini”. Din punctul meu de vedere, nu există ceva mai important sau ceva mai puțin important. Poți fi bine pe ambele planuri.
NU ȚES VISURI, CI PLANURI. Îmi doresc să dezvolt și mai mult „Laboratorul Frumuseții”. Muncesc pentru asta zilnic, mereu e loc pentru mai bine. Experiența se adună toată viața.
„Aeroporturile sunt, pentru mine, cele mai frumoase locuri din lume. Atâția oameni diferiți – adunați într-un singur loc.”
Olga…
Ce loc din lume considerați că este cel mai frumos și de ce?
Undeva în Europa. Dacă ar fi să aleg o țară – atunci cu siguranță Italia. Oamenii de acolo îmi sunt foarte aproape de suflet. Ei sunt mai emoționali, mai călduroși. Nu mai vorbesc de mâncarea lor și de arhitectură.
Ce credeți că v-a ajutat să vă dezvoltați emoțional?
Cărțile. Da, mie îmi place să citesc o carte bună și de-a lungul anilor m-am cultivat prin lecturi, cred eu, valoroase. Un al punct cheie în dezvoltarea mea a fost și posibilitatea de a călători. De a cunoaște mai multe lumi și culturi. Dacă ar fi să mă întorc la întrebarea precedentă, aș adăuga că aeroporturile sunt, pentru mine, cele mai frumoase locuri din lume. Atâția oameni diferiți – adunați într-un singur loc.
Dvs. cum erați la 20 de ani?
Foarte naivă…
Cursul vieții e destin sau alegerile noastre?
Alegerile noastre. Știu că acolo sus este cineva care ne ajută sau care poate ne încearcă puterile. Cred că trebuie să ne trăim viața după acele reguli pe care noi le-am ales. Singuri putem decide ce este binele și ce este răul. Nu cred că Dumnezeu ne pedepsește, nimeni nu ne poate pedepsi mai rău decât o facem noi.
Cum vă mențineți relațiile de prietenie și ce înseamnă un prieten adevărat?
Când eram mai tânără, credeam că am o mulțime de prietene. Acum, am înțeles că sunt mai puține… Cercul se restrânge. O relație de prietenie este sau nu este. Nu cred că este necesar să depunem eforturi colosale. Totul trebuie să fie natural și firesc. E un sentiment foarte plăcut să știi că poți lua telefonul în mână și ai pe cine suna.
Povestiți despre întâlnirea dvs. cu VIP magazin, ce colaborări au urmat?
Ah, a trecut atât de mult timp. Noi suntem un pic mai mari decât voi și am colaborat încă de la bun început. Pe Rodica am senzația că o cunosc de o viață.
Dacă ar fi să scrieți o carte despre viața dvs., care ar fi titlul și care ar fi mesajul principal pentru cititori? Altfel spus… oferiți un titlu Poveștii dvs. de copertă.
Aș scrie o carte despre călătorii, dar și despre acel sentiment frumos al revenii acasă.
Titlu? Mă mai gândesc.