Medic pediatru, fondatoarea Clinicii BebeConsult
Anul 2025 este pentru ea încă un pas spre celălalt mare vis. Îl veți afla în ziua în care va deveni realitate. Și asta pentru că grație profesionalismului, curajului și a perseverenței în cazul Doinei Chercheja altfel nu poate. Clinica BebeConsult a devenit, în doar doi ani, un nume de referință pentru zeci de părinți. Despre lucrurile frumoase și nobile care se întâmplă aici, puteți afla și din Primul podcast pe limba mamelor, lansat vara aceasta.
Copilul de azi este maturul de mâine.
Povestea mea a început în clasa a II-a, când am fost întrebați la școală ce vrem să devenim când vom fi mari. Eu am răspuns atunci că vreau să devin medicul care tratează copiii, nu cunoșteam cuvântul pediatru. Dar sunt sigură că acest vis a fost inspirat din povestirile mămicii mele, care lucra moașă și asistentă medicală în secția pediatrie. Orice istorie a mamei mele cuprindea fraza: copilul e cel mai bun pacient, nici nu începi bine tratamentul că el deja zâmbește, zburdă, aleargă, așa muncești cu folos și nu trăiești în zadar.
În studenție am lucrat asistentă medicală și în secție padiatrică, și în cea de maturi. La maturi am rezistat maxim șase luni și nu aș mai lucra niciodată. În pediatrie trebuie să pătrunzi în lumea copilului, să vorbești în limba lui, să cobori la nivelul lui, să-i explici tot ce trebuie, să le spui părinților tot ce urmează să faci, și doar după asta să te atingi de el. Cea mai bună calitate a medicului pediatru este să rămână copil veșnic! Iar dragostea este cel mai bun medicament.
Dumnezeu a avut grijă și am avut cei mai buni profesori, începând de la gimnaziu și până la rezidenţiat. De asta și nu credeam niciodată că există profesori răi. Aș putea enumera o listă întreagă, dar o să mă opresc în mod special la profesorul de chirurgie, dl Malache, care mi-a dăruit un braț de cărți și a zis că are încredere în mine, dna Mihăilă, cea care i-a spus mamei mele neapărat să mă dea la Universitate, și domnul Jardan, care preda neurologia ca o poveste.
Știți unde mă simt cel mai bine? Acolo unde este familia mea, cele două fetițe și soțul. Acolo unde sunt aproape și părinții, frații, surorile. Acolo unde în august cântă noaptea greierașii și de Paști miroase a cozonaci și pască. Acolo unde sunt înțeleasă în limba mamei, unde grâul aurește câmpiile, iar teiul parfumează nu doar primăvara, dar și serile de iarnă. Mă simt bine acasă, aici în Moldova, aici, unde prin ochii pacienților mei încă mai licărește și copilăria mea.
Trăiesc toate emoțiile, durerile, stările micilor mei pacienți, dar și ce trăiește mama. Asta și mă motivează să găsesc cât mai repede posibil rezolvarea tuturor problemelor. Nu uit niciodată motto-ul podcastului BebeConsult: Copilul de azi este maturul de mâine.
Mame cu fițe… Încerc să mă concentrez maxim pe problema copilului, și să nu văd, aud fițele. Dacă mama respectă tratamentul și parteneriatul e unul de succes, nu mă interesează fițele! Să știți că uneori sunt bune aceste fițe, aș vrea să le învăț și eu, dar nu pot!
Mi-aș dori ca fiicele mele să lupte, să muncească, să aspire către visele lor precum malurile mării rezistă furtunilor, valurilor, devenind mai curajoase, mai ambițioase, mai perseverente.
Am învățat să mă bazez doar pe forțele proprii. Și că atunci când ai nevoie de ajutor, cei din jur se vor folosi de vulnerabilitatea ta, vor uita că ai și tu suflet și se vor bucura de suferințele tale.
Atunci când simt că îmi seacă energia, „flocăiesc” pisica, alerg cu câinele, gătesc cu fetele, petrec timp cu familia. Iar când astea nu ajung, evadez la mare sau la munte. Dar când am nevoie de adrenalină diferită și cu alt gust și aromă, citesc romanele Ilenei Rusu.
Interviu de Ileana Rusu, Foto: Dumitru Furdui