Administrator STARAGRO GROUP, livadă de cireșe și caise
Este primul nostru interviu cu Mariana și mă întreb de ce se întâmplă abia acum. Poate pentru că oamenii care aleg satul, deși s-au născut la oraș, femeile care transformă roua din zori și apusurile aurii în bucuria roadei muncite, nu au timp de vizibilitate și de citate inspiraționale pe Instagram. Indiferent de motiv, femeile ca ea mi se par niște eroine mai puțin cunoscute ale timpurilor noastre. Dar atunci când ies din livezi și câmpuri, când își pun o rochie fină și pantofi cu tocuri cui, răstoarnă orice închipuire despre femeile din agricultură.
Ce poate fi mai feminin decât să te plimbi printr-o livadă de cireși în floare?!
Povestea mea are un început nesigur, dar cu un parcurs fantastic! Gestionez o afacere de familie în domeniul horticol. Suntem printre cei mai mari și importanți producători și exportatori de cireșe din țară. Livada este plantată în satul Ustia, raionul Dubăsari. La fel, ne putem mândri și cu calitatea caiselor cultivate cu mult atașament.
În 2025 ne-am extins prin noi parteneriate pe piața UE. Ca urmare a înghețurilor din primăvară am obținut o recoltă medie, dar până la urmă a fost un an plin de încercări și provocări. Suntem recunoscători!
Sunt o latifundiară, o să spuneți. Însă doar noi, fermierii, știm ce e în spate – multă muncă, nopți pline de griji. Am investit mult pentru a fi aici – avem frigider modern, adică camere de prerăcire forțată cu aer, hidrocooler, camere frigorifice, linie de sortare, calibrare și ambalare, panouri fotovoltaice pentru eficiență energetică și sustenabilitate.
75 la sută din cireșe și caise le exportăm în Uniunea Europeană, iar restul ajung pe alte piețe internaționale, reflectând standarde înalte de calitate și capacitatea de a răspunde cerințelor exigente ale consumatorilor externi.
Cea mai grea decizie pe care mi-am asumat-o a fost să mă înfrățesc cu agricultura și să investesc enorm în această ramură fragilă. Nu-mi pare rău!
În timpurile pe care le trăim, femeia cu siguranță a ajuns un simbol al independenței, stabilității, puterii și, în același timp, al feminității. Sunt mereu conectată cu natura, fapt ce mă ține aproape de tot ce renaște, înflorește, rodește. Ce poate fi mai feminin decât să te plimbi printr-o livadă de cireși în floare?!
Familia este locul în care mă retrag pentru liniște. Doar acasă mă pot recupera fizic și psihologic. Aici îmi reîncarc bateriile și, apoi, cu forțe noi, încep totul de la capăt. Sau mă dezic de ceva (sau cineva) care mi-a clătinat liniștea. Cu siguranță, fiul meu Ștefan, încă din momentul apariției sale pe lume, mi-a schimbat totul în jur. Viața, perspectivele, valorile.
Ziua mea perfectă începe dimineața cu o cafea și se încheie seara cu un pahar cu vin. Ambele servite acasă, cu MAMA. Meditația, cărțile bune și câte o evadare cu fetele, îmi completează echilibrul.
Cu fiecare an devenim mai înțelepți, fapt ce ne face să credem că și mai puternici. Sigur sunt mai decisă și pot să-mi asum mai multe lucruri și riscuri decât înainte. Înveți să câștigi, dar și să pierzi. Probabil acum accept lucrurile mai puțin frumoase cu ușurință și fără să le las să treacă prea aproape de inimă. Deci, anii ne dau lecții.
Dacă aș avea 24 de ore doar pentru mine, le-aș sta pe toate 24 acasă, cu tot ce mi-i drag – cafeaua de dimineață, natura, cărțile, cățeii mei și sigur aș prepara ceva gustos cu un pahar de vin select.
Eu fac voluntariat, uneori merg la casele de copii cu dizabilități, cred că rămân după asta zile întregi cu ochii în lacrimi…
Dacă m-aș putea întoarce într-un moment, doar ca să-l mai simt, mi-aș dori să fiu alături de soțul meu, care, din păcate, nu mai este printre noi. Este cea mai mare pierdere. Și cea mai grea.
Am învățat să fac diferența între personal și profesional. A fost o muncă destul de grea, dar acum pășesc cu încredere pragul casei, lăsând la poartă tot ce ține de afacere. Deci, am ajuns la Echilibru! Cea mai importantă lecție din parcursul profesional? Nu crede în tot ce este aparent (poate dispărea repede) și nu trage concluzii pripite.
Interviu de Rodica Ciorănică, Foto: Dumitru Furdui
#înflorire