Învățământ superior
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, IPLT „Gheorghe Asachi” din mun. Chișinău
Doctor în științe chimice, conferențiar universitar, profesoară de chimie
Diana Chișca
21 de ani de activitate
Interviu de Iuliana Mămăligă
„Chimia” dintre Diana Chișca și operele lui Mendeleev a fost compusă încă din gimnaziu. Mai apoi, i-a cucerit viața, cariera, devenind o sursă de energie pedagogică pe care o împarte cu elevii și studenții săi. Un catalizator de energie pozitivă pentru discipoli, Diana Chișca investește suflet în cercetări și lecții ce contribuie la dezvoltarea acestei științe uimitoare. AȘM i-a conferit diploma Meritul Academic, iar premiul memorial „Iurii Simonov” l-a obținut pentru merite remarcabile.
Prin ce v-a cucerit știința cu tabelul lui Mendeleev?
Cred că știința nu m-a cucerit doar prin profunzimea ei, ci mai ales prin frumusețea ei vie. Dincolo de tabelul lui Mendeleev, chimia mi-a oferit încă din anii de gimnaziu sentimentul că lumea are sens, armonie și o logică fascinantă. Pentru mine, ea nu a fost niciodată doar o disciplină școlară, ci a devenit, treptat, un mod de a înțelege viața. Am avut șansa să întâlnesc, la vârsta la care se nasc marile pasiuni, un om care mi-a influențat destinul: profesoara mea de chimie, doamna Maria Ababi. Datorită ei, abstractul a căpătat lumină, iar formulele – sens.
Cum e să predați elevilor și studenților?
Fiecare dintre aceste ipostaze are farmecul ei, dar în moduri diferite. Elevii sunt cei pe care încerci să-i cucerești, să-i inspiri, să le trezești curiozitatea și, poate, prin tine, să ajungă să iubească chimia. În prezența lor simți începutul, prospețimea și sinceritatea descoperirii. Iar atunci când vezi că un elev începe să privească altfel această disciplină, înțelegi cât de mult poate conta un profesor în alegerea unui drum.
Cu studenții, relația are o altă profunzime. Ei au făcut deja o alegere, au venit conștient spre acest domeniu și vor să afle mai mult, să înțeleagă mai profund, să se formeze.
Pe ce principii vă bazați atunci când vă pregătiți pentru ore?
Mă bazez, înainte de toate, pe ideea că educația nu trebuie să însemne doar transmitere de informații, ci formare de oameni. Încerc să construiesc ore vii, clare, apropiate de realitate, în care elevii și studenții să nu fie simpli ascultători, ci participanți activi, curioși, capabili să gândească și să descopere.
Mă gândesc adesea la ce mi-ar fi plăcut și mie să primesc mai mult în anii de școală: mai multă viață, mai multă conexiune, mai multă integrare în lumea reală. De aceea, cred în experiențe care depășesc spațiul clasei. Uneori, o ieșire la teatru sau o activitate trăită împreună poate apropia mai mult decât multe lecții.
Care a fost cel mai prețios sfat primit în cariera de profesor?
Unul dintre cele mai prețioase sfaturi l-am primit de la profesorul meu de matematică, care spunea cu multă convingere: „Nu există nu pot, există nu vreau” La vremea aceea, poate l-am înțeles doar parțial, dar, odată cu anii, i-am descoperit adevărata forță. Este un gând care m-a însoțit mereu și care mi-a modelat nu doar parcursul profesional, ci și felul de a privi oamenii și educația. Am înțeles că, dincolo de dificultăți, emoții sau nesiguranțe, voința, perseverența și încrederea pot deschide drumuri neașteptate.
Ca profesor, am simțit mereu că în fața mea nu sunt doar elevi sau studenți care trebuie să învețe o disciplină, ci oameni care au nevoie să fie încurajați, înțeleși și ajutați să creadă în propriile lor posibilități. De aceea, cred că un profesor nu transmite doar informație, ci și curaj, valori și puterea de a merge mai departe.
Ce stă în spatele Meritului Academic?
În spatele Meritului Academic stau ani de muncă, pasiune și fidelitate față de un domeniu pe care l-am îndrăgit profund. O parte importantă din acest drum s-a conturat în anii doctoratului, când am descoperit fascinanta lume a cristalelor, în cadrul cercetărilor mele din domeniul chimiei coordinative. A fost o perioadă de studiu intens, de descoperiri, de articole publicate în reviste internaționale și de participări la conferințe științifice care m-au format nu doar ca cercetător, ci și ca om.
Astăzi, îmi continui cercetările într-o zonă mai apropiată de sufletul meu – didactica chimiei, acolo unde știința se întâlnește cu educația, iar cunoașterea capătă sens prin copii și studenți.
Uneori, în viața unui elev apare un om care nu predă doar o materie, ci aprinde o lumină. Așa a fost pentru mine profesoara mea de chimie, femeia care a știut să transforme formulele în sens, lecțiile în inspirație și orele în momente în care m-am simțit văzută, sprijinită și încurajată. M-a marcat prin blândețea ei, prin felul în care a crezut în mine, chiar și atunci când eu uitam să cred. Datorită ei, știu astăzi că un profesor poate schimba nu doar minți, ci și destine. Iar al meu a fost, și rămâne, unul dintre ele.