Directoare a Institutului de Medicină Urgentă, medic neurolog
Îi recunoști parfumul de departe. E un mix de empatie, corectitudine, feminitate, determinare, luptă, implicare, dăruire, iubire și eleganță. Diana Manea este femeia care crede că perfecțiunea înseamnă echilibru. Și ne spune că femeile au capacitatea uimitoare de a îmbina cariera și viața de familie. Durerea personală a învățat-o că, dacă ajungi să ai sufletul de piatră, nu ai cum să ajuți și să dăruiești necondiționat. Și ea alege să dăruiască.
Mă inspiră pacienții care luptă și zâmbesc chiar și în suferință.
Fericirea e o stare de spirit și nu există nicio pastilă pentru ea. După ani de medicină, am învățat că fericirea nu se găsește într-o cutie de pastile. „Medicamentul miraculos” este, de fapt, un cocktail de lucruri simple: iubirea de sine, oamenii care te apreciază, un scop în viață și recunoștința pentru lucrurile mici. Fericirea nu se prescrie, se construiește zi de zi.
Deseori mă întreb și eu care este motivația mea de a schimba lucrurile, de a nu renunța. Nu este un secret că motivația poate veni spontan, de la oameni cu istorii frumoase, oameni determinați. Mă inspiră echipa mea care vine la muncă în fiecare dimineață cu aceeași dăruire, chiar și când e obosită sau nemulțumită. Mă inspiră pacienții care luptă și zâmbesc chiar și în suferință.
Cel mai mult m-au inspirat mămica mea, care mi-a arătat ce înseamnă să fii puternică fără să-ți pierzi blândețea, și fiica mea Andreea Rafaela, care îmi dă curajul să fiu autentică, dar și determinare. Și, sincer, mă inspiră și unii oameni ca să nu fiu ca ei, dar să-mi păstrez valorile, demnitatea și direcția.
Durerea personală m-a învățat să nu-mi pierd sensibilitatea și empatia. Dacă te împietrești, nu mai poți ajuta cu adevărat. Am momentele mele de fragilitate și nu mi-e rușine de ele. Îmi spun că, atâta timp cât mai simt, mai pot fi alături de omul din fața mea. Sensibilitatea nu este o slăbiciune în medicină; este, de fapt, un instrument de lucru.
Nu sunt singură în fața responsabilităților și asta e cel mai important lucru pe care l-am învățat. Am o echipă pe care mă pot baza, o familie care mă înțelege și o credință care mă ține. În momentele grele, cei dragi sunt cei care mă ridică. Am învățat să cer ajutor; nu este o slăbiciune, ci o dovadă de maturitate.
Oamenii vin și pleacă și toți cei care se perindă prin viața noastră ne învață să fim atenți. În multe circumstanțe nu știi în cine poți avea sau nu încredere. Sunt oameni care ne sunt dăruiți pentru o vreme: unii ne învață să iubim, alții să iertăm, iar cei mai mulți – cât de importantă este liniștea sufletească. Un pacient mi-a spus odată că „nu contează cât trăiești, ci cât de mult dăruiești”. De atunci, am încercat să trăiesc așa. Oamenii sunt cei mai buni profesori.
Sunt zile în care oboseala își spune cuvântul și aș vrea să opresc lumea pentru o oră. Dar nu pot și nici nu vreau cu adevărat. Știu că uneori de un apel telefonic este agățată o soartă. Și la Urgență, timpul este cel ce determină rezultatul bun. Medicina nu este doar o profesie pentru mine, ci o vocație. Chiar și când sunt „bolnavă” de ea, o iubesc.
Eu spun mereu: „Nimic fără Dumnezeu!” Dacă ai învățat să dai din inimă, să le rânduiești așa cum ne învață credința, atunci nu e greu să faci bine. Și recunoștința nu stă în minte, în liste sau în vorbe; și nu e o obligație. Am făcut bine oamenilor care niciodată nu mi-au mulțumit și am primit recunoștință de la oameni pe care nu i-am ajutat direct. Viața este un cerc – binele se întoarce, chiar dacă nu de la aceeași persoană.
Lumea poate deveni mai bună prin mici gesturi de bunătate, repetate zilnic. Prin oameni care aleg să fie corecți, empatici și responsabili. Prin educație, prin sănătate, prin respect față de ceilalți. Lumea nu se schimbă cu o revoluție, ci cu un milion de fapte mărunte făcute din iubire.
Aleg să dăruiesc. Dăruind, primești de fapt mult mai mult – o bucurie pe care nu ți-o poate oferi nimeni. Am învățat că generozitatea nu te sărăcește, ci te îmbogățește. Și, ca femeie, dar și în calitate de medic, dăruirea este, poate, cea mai frumoasă formă de iubire.
Interviu de Ileana Rusu, Foto: arhiva personală
#eleganță