Ganea’s Team Philosophy – Eugen Rudoi

Coordonare: Svetlana Tataru • Foto: Arhiva personală
Eugen Rudoi
Vârsta: 35 de ani
Studii: Facultatea de Economie, ASEM
Funcția: Partener „GANEA kitchen fairy tales”, (2017- prezent)

Cred că m-aș putea descrie printr-un singur cuvânt și acela ar fi restaurator!
Ganea Group ca și afacere a apărut în același timp în care eu și Igor Ganea am decis să deschidem un restaurant. Prima mea zi de lucru poate fi descrisă precum e procesul de înot – când ești aruncat în mijlocul lacului, ca să supraviețuiești – înoți. Deși nu pot înota, nu m-am înecat, dar ca să ajung să fiu „ca un pește în apă” trebuie să mai lucrez, și nu puțin.
Cred că o afacere în domeniul restaurantelor nu este cu siguranță pentru cei slabi de inimă, și cu atât mai mult prin China. De ce China? De ce nu? Toată lumea mă întreabă asta, la rândul meu, vă întreb și eu dacă ați fost în China. Nu? Păi, după ce o veți vizita, nu veți mai pune astfel de întrebări. Aici există tot ce aveți nevoie pentru a vă dezvolta atât pe plan personal, cât și profesional.
Nimeni nu spune că va fi ușor, și noi încă învățăm și învățăm. Studiez limba chineză, asta face mult mai ușoară viața aici, dar mai am până a ajunge la nivelul „fluent”. Apropo, fraza mea preferată e 干杯 (gān bēi), care în traducere ar însemna un pahar uscat. Totuși, echivalentul ei în limba română ar fi „Sus paharul”. Practic, această expresie poate răsuna la orice sărbătoare, la o întâlnire de afaceri sau chiar și atunci când petreci timpul cu prietenii.
China m-a învățat multe, iar un lucru l-aș menționa la sigur. „Ceea ce este evident și de înțeles pentru tine nu înseamnă că e la fel și pentru alții”. Acesta este mottoul meu de aici.
Zeama o facem așa cum m-a învățat mama sau mai bine să spun „cum scrie în carte”. Un pui de fermă, hrănit doar cu cereale, cu tăiței de casă și borș din tărâțe de casă. Acestea sunt secretul unei zămi bune. Veți fi surprinși, dar în bucătăria chineză și moldovenească există atât de multe în comun. Zilele trecute am încercat „mujdeiul” local. Chinezii îi spun apă de usturoi, acesta fiind un sos din bucătăria Chinei de Nord ce se servește cu pâinici din orez. Este foarte curios și pentru chinezi să descopere alte culturi. Dar pentru mine e foarte interesant să găsesc asemănările dintre acestea.
Încă nu avem Steaua Michelin, dar Farfuria Michelin, ceea ce înseamnă: bucătărie bună, ingrediente proaspete, pregătite cu dedicație: doar mâncare bună. Cum am reușit? Nu știu, trebuie să întrebați inspectorii. Dar cred că toți cei care ne-au vizitat vreodată restaurantul au simțit cu ce dragoste și dedicație ne implicăm în munca noastră. Cel mai probabil am fost premiați pentru acest lucru. Stelele Michelin nu sunt acordate bucătarului, ci restaurantului pentru mâncarea care este servită în local, respectiv, dacă bucătarul a plecat și nu reușești să-ți menții performanța, probabilitatea că în următorul an nu vei fi inclus în ghidul de specialitate sau ți se vor lua din numărul de stele este foarte mare.
Bucătarul nostru se inspiră în prezent acasă, din cauza pandemiei este dificil să ajungă în China în acest moment, dar suntem la legătură mereu.
Nici nu știu dacă se poate numi dificil jobul pe care îl iubești. În fiecare afacere va exista întotdeauna ceva care va împiedica, totul depinde de modul în care privești problema și, în general, dacă merită să o numești o problemă. Cred că orice poate fi rezolvat fără a face „din tânțar armăsar”. De îndată ce conștientizezi asta, imediat totul se va aranja la locul său.

Abonează-te la articolele

Vip Magazin