În această vară, Chișinăul a devenit mai mult decât un oraș în care se cos haine. Evenimentele din ultimele luni arată că Moldova începe să-și construiască propriul limbaj în modă – unul în care tradiția, experimentul și ideile tinerei generații se întâlnesc.
Dacă până nu demult Moldova era cunoscută în fashion mai ales pentru capacitatea sa de producție, în ultimii ani povestea începe să se schimbe. Iar vara lui 2026 a venit cu câteva exemple greu de ignorat.
18 colecții și o întrebare simplă: cine vine după noi?
Pe 30 iunie, Artcor a găzduit finala concursului Next Generation, organizat de Ziphouse și Universitatea Tehnică a Moldovei, cu sprijinul Ministerului Culturii și al programului Innovate Moldova.
Conform Ministerului Culturii, pe podium au ajuns 18 colecții, create de tineri designeri moldoveni. Nu era doar un concurs în care se alegea „cea mai frumoasă rochie”. Scopul proiectului a fost să-i ajute pe tinerii creatori să transforme ideile lor în branduri autentice și sustenabile.
Și tocmai aici apare una dintre cele mai interesante schimbări.
Noua generație nu încearcă pur și simplu să copieze ceea ce vede la Paris sau Milano. Un exemplu este Cristina Luchița, clasată pe locul III, care a prezentat colecția „Moștenirea de catifea”. Cele opt ținute au fost realizate în șase luni, combinând croșeta manuală cu catifeaua și mătasea naturală și pornind de la simboluri tradiționale.
Cu alte cuvinte, ceea ce pentru Moldova poate părea „vechi” începe să devină, reinterpretat corect, foarte contemporan.
Moda nu mai stă într-un singur loc
Un alt lucru care s-a schimbat este felul în care moda este prezentată.
În martie, Moldovan Brands Runway a adus la Chișinău 19 designeri din Moldova, România și Ucraina, iar colecțiile au fost prezentate în mai multe spații ale orașului. Evenimentul este organizat de APIUS, ZIPHOUSE și Nata Mitereva, cu sprijinul Innovate Moldova, Suediei și Regatului Unit.
Iar vara a continuat aceeași direcție: moda a ieșit la alt nivel. De la conceptul clasic de podium plus public, la o mișcare mult mai artistică, alături de indrustrii creative și tehnologie inovativă.
Și unde intră internaționalul?
Poate că cel mai important lucru nu este că la Chișinău au loc mai multe prezentări de modă. Ci faptul că designerii locali încep să aibă unde să meargă după ce luminile podiumului se sting.
La începutul acestui an, brandurile moldovenești Georgette, Yulia Efros și Pearl Code au intrat pe platforma internațională Wolf & Badger, alăturându-se brandului Julia Allert, deja prezent acolo. Potrivit Invest Moldova, Georgette a primit comenzi din Marea Britanie și SUA, iar Pearl Code a început să livreze inclusiv în Mexic și Statele Unite.
Aceste succese ne confrimă un lucru important: O prezentare poate atrage atenție pentru câteva minute. O comandă din New York sau Londra înseamnă că cineva, aflat la mii de kilometri de Chișinău, a văzut produsul și a decis că îl vrea.
Moldova are și un avantaj pe care nu îl putem ignora
De ani de zile, fabricile locale produc pentru nume precum Moncler, Emporio Armani, Max Mara și Luisa Spagnoli. Iar dovada nu stă doar în declarațiile oficiale: pe site-ul Moncler există produse comercializate în prezent cu mențiunea „Made in Moldova”, în timp ce Invest Moldova documentează producția locală pentru Emporio Armani și celelalte case europene. De exemplu, pagina oficială a modelului Trelatete Hooded Down Jacket și Raray Belted Short Down Jacket menționează „Made in Moldova”. La fel, conform celor publicate de către Radionmoldova.md, fabricile moldovenești fac producții pentru branduri italiane precum Emporio Armani. Pentru Luisa Spagnoli, există o confirmare documentată de Temelia, o companie de producție din Ialoveni. Într-un document al National Board of Trade Sweden, compania moldovenească este prezentată cu piețele și brandurile pentru care produce, iar printre acestea apare explicit Luisa Spagnoli.
Așadar, problema Moldovei nu a fost niciodată că nu știe să facă haine. Provocarea este alta: să transforme această experiență în propriile nume, propriile colecții și propria estetică. Iar evenimentele din 2026 arată că procesul a început.
De la „Made in Moldova” la „Designed in Moldova”
Poate aceasta este, de fapt, schimbarea cea mai importantă. Ani la rând, eticheta „Made in Moldova” putea însemna că o haină a fost produsă aici pentru un brand străin. Astăzi apare tot mai des o altă întrebare: ce se întâmplă dacă ideea, designul și povestea vin tot din Moldova?
Ziphouse construiește un astfel de ecosistem prin educație, prototipare, networking și susținerea tinerilor designeri. Iar proiecte precum Next Generation demonstrează că există și oameni care vor să umple acest ecosistem cu idei originale și care au o perspectivă pentru spațiul de peste hotare.
Moldova nu trebuie să devină Parisul
Poate că aici este și cel mai mare avantaj al modei moldovenești. Moldova nu trebuie să concureze cu Parisul la numărul de branduri sau cu Milano la dimensiunea industriei. Ar fi o cursă pierdută înainte de start. În schimb, poate face ceva mult mai interesant, să construiască o estetică pe care oamenii să o asocieze cu Moldova.
Tradiția, broderia, tehnicile manuale, influențele est-europene, producția locală, designerii tineri și, mai nou, tehnologia – toate acestea pot deveni „ingrediente” ale unei identități proprii.
Vara anului 2026 nu a transformat Moldova într-o capitală mondială a modei, însă a arătat ceva mai important – faptul că există deja o generație care încearcă să o ducă acolo. Și dacă în următorii ani Moldova va reuși să lege talentul acestor tineri de producția pe care deja o are, de infrastructura creativă și de piețele internaționale, atunci „Made in Moldova” ar putea să nu mai fie doar o informație de pe etichetă. Ar putea deveni un nume pe care lumea îl caută.
Noi susținem ideea că viitorul modei ai țării noastre stă în mâinile tinerilor talente care reușesc să evidențieze specificul Moldovei prin prisma lucrărilor creative. De aceea, ne dorim să prindă curaj cât mai mulți oameni creativi care ne va promova peste hotare și care vor reuși să asocieze țara noastră cu profesionalism și statut.